Noi reguli de la BNR privind gradul de îndatorare pentru creditele de consum şi ipotecare. Cum vor fi afectaţi românii care vor să ia credite - SIMULARE

„Conform noilor prevederi, nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută. Gradul total de îndatorare se determină ca pondere a obligaţiilor totale lunare de plată raportate la venitul net lunar. Rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe ce urmează a fi ocupată de debitor”, se detaliază într-un comunicat de presă al BNR.

Regulamentul se aplică atât instituţiilor bancare, cât şi IFN. Măsuri similare de ordin prudenţial au fost adoptate deja în alte ţări cum ar fi Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Cehia.

„Toate solicitările de credit formulate înainte de 1 ianuarie 2019, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate clienţilor persoane fizice, precum programul Prima Casă, se soluţionează pe baza reglementării de la momentul depunerii cererii la bancă, chiar dacă acordarea creditului are loc după 1 ianuarie 2019”, au subliniat reprezentanţii Băncii Centrale.

Astfel, modificările la Regulamentul BNR nr. 17/2012 vor fi publicate în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2019.

Noul regulament este valabil pentru creditele acordate exclusiv în scopul rambursării datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrării în vigoare a proiectului de regulament sunt exceptate de la noile cerinţe privind gradul de îndatorare.

„Acest lucru nu este valabil, însă, pentru refinanţările ce presupun şi acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent(e)”, au precizat reprezentanţii BNR.

Reprezentanţii Băncii Centrale susţin că au luat această decizie din următoarele două motive: simplificarea accesului la credite al persoanelor fizice şi consolidarea creşterii sustenabile a activităţii de creditare; protejarea populaţiei cu venituri medii şi cu venituri sub valorile medii în sensul îmbunătăţirii capacităţii de plată, pentru creditare sănătoasă.

„Conform noii metodologii de calcul, nivelul creditului şi al ratelor aferente va putea fi stabilit uşor de orice solicitant”, adaugă reprezentanţii BNR.

Mai exact, reprezentanţii Băncii Centrale afirmă că oricine doreşte un credit îşi poate calcula ce sumă poate plăti lunar sub formă de rate la bănci şi IFN. Astfel, la calcularea gradului de îndatorare nu vor mai fi scăzute din venitul net: cheltuieli de subzistenţă; alte ajustări privind veniturile; ajustări de şocuri privind cursul de schimb, rata dobânzii, venitul disponibil.

Cu toate acestea, rata lunară maximă va fi, în continuare, variabilă de la o bancă la alta.

Reprezentanţii BNR mai susţin că, pentru creşterea sustenabilă a activităţii de creditare a populaţiei, de la începutul anului viitor, vor fi reguli mai permisive pentru achiziţionarea primei locuinţe ce urmează a fi ocupată de debitor. În plus, în acelaşi scop, va fi eliminată aplicarea limitei gradului de îndatorare pentru maxim 15% din portofoliul de credite noi destinate persoanelor fizice, la nivelul fiecărui creditor, iar birocraţia bancară pentru acordarea unei credit va fi redusă.

Limitarea gradului de îndatorare: BNR arată că rata maximă permisă scade doar în unele cazuri

Rata maximă pe care şi-o vor permite persoanele fizice scade, de la începutul anului viitor, odată cu aplicarea noilor reguli privind gradul de îndatorare pentru credite, doar pentru unele venituri, iar alte vor fi neafectate, arată calculele prezentate miercuri de Banca Naţională a României - BNR.

Unei persoane cu un venit net de 3.000 de lei îi poate fi acceptat un credit de consum sau ipotecar cu o rată de cel mult 1.413 lei, în prezent, arată calculele Băncii Centrale. În schimb, de la începutul anului viitor, acesteia îi va fi acceptată o rată de cel mult 1.200 de lei.

O gospodărie formată din doi adulţi şi doi copii, cu venituri totale de 5.000 de lei net lunar (în jurul mediei naţionale), poate accesa, în prezent, un credit cu o rată de 1.996 de lei, iar, de la 1 ianuarie 2019, aceasta va avea acces la unul de 2.000 de lei, conform Băncii Centrale.

De asemenea, reprezentanţii BNR susţin că noile reguli privind gradul de îndatoare vor avea un „impact nesemnificativ asupra creşterii economice”.

Reprezentanţii Băncii Centrale mai arată că, în prezent, gradul de îndatorare la nivel individual, media pieţei, este de 45% pentru creditele de consum şi de 47% pentru cel ipotecar. Acest nivel va fi de 40% în ambele cazuri, de la 1 ianuarie 2019, iar, pentru prima locuinţă, va fi de 45%.

Consiliul de Administraţie al BNR a adoptat, miercuri, Regulamentul pentru modificarea şi completarea Regulamentului BNR nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare, cu modificările şi completările ulterioare. „Conform noilor prevederi, nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută. Gradul total de îndatorare se determină ca pondere a obligaţiilor totale lunare de plată raportate la venitul net lunar. Rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe ce urmează a fi ocupată de debitor”, se detaliază într-un comunicat de presă al BNR.

Regulamentul se aplică atât instituţiilor bancare, cât şi IFN. Măsuri similare de ordin prudenţial au fost adoptate deja în alte ţări cum ar fi Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Cehia.

„Toate solicitările de credit formulate înainte de 1 ianuarie 2019, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate clienţilor persoane fizice, precum programul Prima Casă, se soluţionează pe baza reglementării de la momentul depunerii cererii la bancă, chiar dacă acordarea creditului are loc după 1 ianuarie 2019”, au subliniat reprezentanţii Băncii Centrale.

Astfel, modificările la Regulamentul BNR nr. 17/2012 vor fi publicate în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2019.

Noul regulament este valabil pentru creditele acordate exclusiv în scopul rambursării datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrării în vigoare a proiectului de regulament sunt exceptate de la noile cerinţe privind gradul de îndatorare.

„Acest lucru nu este valabil, însă, pentru refinanţările ce presupun şi acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent(e)”, au precizat reprezentanţii BNR.

Reprezentanţii Băncii Centrale susţin că au luat această decizie din următoarele două motive: simplificarea accesului la credite al persoanelor fizice şi consolidarea creşterii sustenabile a activităţii de creditare; protejarea populaţiei cu venituri medii şi cu venituri sub valorile medii în sensul îmbunătăţirii capacităţii de plată, pentru creditare sănătoasă.

„Conform noii metodologii de calcul, nivelul creditului şi al ratelor aferente va putea fi stabilit uşor de orice solicitant”, adaugă reprezentanţii BNR.

Mai exact, reprezentanţii Băncii Centrale afirmă că oricine doreşte un credit îşi poate calcula ce sumă poate plăti lunar sub formă de rate la bănci şi IFN. Astfel, la calcularea gradului de îndatorare nu vor mai fi scăzute din venitul net: cheltuieli de subzistenţă; alte ajustări privind veniturile; ajustări de şocuri privind cursul de schimb, rata dobânzii, venitul disponibil.

Cu toate acestea, rata lunară maximă va fi, în continuare, variabilă de la o bancă la alta.

Reprezentanţii BNR mai susţin că, pentru creşterea sustenabilă a activităţii de creditare a populaţiei, de la începutul anului viitor, vor fi reguli mai permisive pentru achiziţionarea primei locuinţe ce urmează a fi ocupată de debitor. În plus, în acelaşi scop, va fi eliminată aplicarea limitei gradului de îndatorare pentru maxim 15% din portofoliul de credite noi destinate persoanelor fizice, la nivelul fiecărui creditor, iar birocraţia bancară pentru acordarea unei credit va fi redusă.

Citeşte şi: Oficialii români încearcă să atragă investitori din Emiratele Arabe Unite

Citeşte şi: MARIJUANA, culisele unei pieţe ce poate ajunge la 150 de miliarde de dolari

Citeşte şi: Hackeri suspectaţi de legături cu serviciile secrete din Rusia au atacat mai multe companii din Europa de Est