O analiză asupra ROBOR care şi-a respectat statutul de vedetă în 2018 - creşteri şi de peste 50%

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Naţională a României (BNR), astfel că este rată de dobânda la care o banca împrumută lichiditate altor bănci. În funcţie de nivelul acestuia şi în funcţie de contract, periodic, ratele creditelor sunt majorate, astfel că nu este de mirare că orice evoluţie în sus este urmărită cu îngrijorare.

La 3 luni

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a încheiat anul 2018 la 3,02%, cu aproape un punct procentual peste finele anului anterior, când, în ultima zi lucrătoare, a fost 2,05%, consemnând astfel o creştere de 47,3% în cursul anului trecut. Cel mai ridicat nivel, de 3,47%, a fost consemnat timp de cinci zile lucrătoare, între 30 iulie şi 3 august, iar cel mai redus nivel, de 1,97%, a fost la datele de 17 ianuarie, 23 ianuarie, precum şi între 26 ianuarie şi 6 februarie.

Media trimestrială a acestuia a arătat astfel: 2,03% în primul trimestru, o creştere de 144,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior; 2,63% în trimestrul al doilea, o triplare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior; 3,28% în trimestrul al treilea, o creştere de 3,5 ori, comparativ cu anul anterior; 3,17% în trimestrul al treilea, o majorare cu 60%, de la an la an.

La 6 luni

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a încheiat anul trecut la 3,30%, o creştere de 45,4% faţă de finele anului anterior, când a fost de 2,27%. Cel mai ridicat nivel al anului 2018, de 3,58%, a fost consemnat timp de două zile lucrătoare, la data de 25 octombrie şi 26 octombrie - perioada când se fac cele mai multe plăţi de taxe şi impozite la bugetul de stat -, iar cel mai redus nivel, de 2,21%, a fost la 23 ianuarie.

Media semestrială a acestuia a fost de 2,56% în primul semestru al anului trecut, de 2,4 ori peste aceeaşi perioadă a anului anterior, şi de 3,43% în cel de-al doilea, o majorare cu 35%, de la an la an.

La 9 luni

Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a închis anul trecut la 3,42%, o creştere cu 48,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017. Cel mai ridicat nivel al anului trecut, de 3,63%, a fost consemnat, la fel ca la cel la 6 luni, la 25 şi 26 octombrie, iar cel mai redus nivel, de 2,29%, a fost înregistrat la datele de 4, 5 şi 8 ianuarie.

În primele trei trimestre ale anului trecut, media ROBOR la 9 luni a urcat de aproape 2,5 ori faţă aceeaşi perioadă a anului anterior, până la 2,92%, iar în ultimele trei trimestre a fost de 3,29%, o creştere de 2,2 ori, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

La 12 luni

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a fost de 3,51%, la 31 decembrie 2018, o creştere cu 51,3% faţă de aceeaşi dată a anului anterior.

Media acestuia a fost pentru 2018 de 3,12%, o creştere de 2,1 ori faţă de cea a anului precedent. Cel mai ridicat nivel al anului 2018, de 3,68%, a fost consemnat, la fel ca la cel la 6 luni şi la cel la 9 luni, la 25 şi 26 octombrie, iar cel mai redus nivel, de 2,31%, a fost înregistrat la datele de 4 şi 5 ianuarie.

Ce influenţează evoluţia ROBOR

Banca Transilvania (BT) a explicat pe blog-ul băncii, ROBOR, deoarece a fost în topul subiectelor din 2018 şi mulţi clienţi le cer reprezentanţilor băncii detalii despre acesta. „E ceva important, cu atât mai important cu cât ratele câtorva milioane de clienţi, nu doar BT, ci clienţi ai tuturor băncilor din România, sunt influenţate de evoluţia ROBOR. Dar ce este mai exact ROBOR-ul? E un indice care se calculează printr-o formulă nu foarte complicată, clar stabilită, sub monitorizarea Băncii Naţionale a României şi calculată cu ajutorul companiei de informaţii financiare Thomson Reuters (companie care există din 1851 şi care calculează inclusiv dobânzi de referinţă LIBOR şi EURIBOR, folosite la nivel mondial)”, scrie într-un articol publicat pe blogul BT.

Din calculul ROBOR se exclud extremele, cea mai mare şi cea mai mică rată a dobânzii, pentru a fi cât se poate de relevant, astfel că acest indice poate fi considerat un preţ al banilor în termen de dobânda – un fel de referinţă – adică un reper al costului banilor pentru o moneda locală.

„Indicele ROBOR se formează în funcţie de cererea şi oferta de lichidităţi pe piaţă monetară, pentru diferite perioade de timp, fiind influenţat de o serie de factori, printre care menţionăm inflaţia şi aşteptările inflaţioniste, percepţia de risc investiţional, condiţiile de lichiditate la momentul respectiv etc. Da – ştim, poate sună complicat. Însă este important să ştii că ROBOR se determină foarte transparent, reprezintă un preţ al banilor şi un reper al evoluţiei ratelor dobânzilor din piaţă bancară, fiind calculat şi publicat atât pe platforma Thomson Reuters, cât şi pe site-ul BNR, într-un mod clar stabilit şi urmărit de către instituţii financiare locale/internaţionale, de către autorităţi”, au mai subliniat reprezentanţii BT.

În plus, ROBOR-ul este anunţat de BNR zilnic, atât pe site-ul instituţiei, cât şi pe alte site-uri care oferă informaţii financiare. Astfel, dacă ROBOR creşte, este un semnal că ratele de dobândă pentru clienţii finali (la depozite şi la credite) vor creşte, iar dacă ROBOR scade, este un semnal că ratele de dobânda vor scădea.

„De-a lungul timpului, au fost perioade în care ROBOR a scăzut şi perioade în care ROBOR a crescut. De exemplu, în ultimii zece ani, cel mai mare ROBOR la 3 luni a fost în martie 2009, când s-a înregistrat o rată de 18,3%. Minimul a fost în martie 2016 cu o rată de 0,8%. Aceste exemple ne arată că ROBOR este o rată de dobândă vie, care se mişcă în permanenţă. Practic, ROBOR fluctuează în funcţie de condiţiile economice, de rata inflaţiei şi banii disponibili în piaţa bancară. Băncile nu au niciun interes să influenţeze ROBOR-ul tocmai pentru că acesta reflectă un cost, atât pentru credite, cât şi pentru depozite. Astfel, dacă ROBOR creşte, cresc veniturile unei bănci, însă cresc şi costurile pentru bănci, pentru că atunci băncile se vor finanţa mai scump în pieţele financiare sau prin depozite atrase de la clienţii săi”, au detaliat reprezentanţii BT.

Aceştia au mai precizat că dobânzile la credite legate de ROBOR printr-o decizie a statului român, care, în 2010, a legiferat prin Ordonanţă de Urgenţă 50 (OUG 50/2010) condiţiile în care se pot acorda credite.

„Astfel, statul (în urmă unei Directive Europene) a decis că se pot acorda credite fie cu rată de dobânda fixă, fie cu rată dobânzii corelată la un indice de referinţă. S-a ales acest indice de referinţă (ROBOR), deoarece este o practică folosită la nivel internaţional, în plus stabilirea acestuia se face transparent. Prin această Ordonanţă, Statul a decis să protejeze populaţia de eventuale creşteri ale ratelor dobânzilor la credite care vin în urma unor decizii unilaterale ale băncilor”, au adăugat reprezentanţii Băncii Transilvania.

În aceste condiţii, în prezent, în baza obligativităţii din lege, contractele de credit, în lei, cu dobândă variabilă, menţionează o dobândă compusă din ROBOR + o marjă fixă a băncii.

„În acest fel, pentru o bancă, ROBOR este costul materiei prime, iar marja este câştigul din care se acoperă costurile (chirii, consumabile, ATM-uri, software, salarii etc.) şi eventual profitul. De altfel, nu se poate stabili o relaţie direct proporţională între rentabilitatea capitalurilor băncilor şi nivelul ROBOR în perioada 2008-2018. Pentru că rezultatul sectorului bancar depinde de o serie de factori care influenţează atât veniturile, cât şi cheltuielile, printre care menţionăm dinamica creditării, nivelul ratei creditelor neperformante, investiţiile în digitalizare etc.”, au adăugat reprezentanţii BT.

În plus, aceştia au mai susţinut că BT şi băncile, în general, lucrează cu cei mai buni economişti şi analişti, însă nimeni nu poate prezice cu exactitate ce nivel va avea o rată de dobândă medie (ROBOR sau EURIBOR), la un moment dat, pentru că aceasta depinde de o mulţime de factori greu de prezis, măsurat sau influenţat.

„Inclusiv intervenţiile Statului în economie sau deciziile de politică economică şi fiscală influenţează radical evoluţia ROBOR, alături de inflaţie sau evoluţiile externe”, au concluzionat reprezentanţii Băncii Transilvania.

De la începutul acestui an, băncile au de achitat o taxă pe activele financiare (volumul de credite aflat în portofoliu), dacă aplică o medie trimestrială a ROBOR la 3 luni şi 6 luni de peste 2%. Taxa este între 0,1% şi 0,5%, la finele fiecărui trimestru, corespunzând unui pas de câte 0,5 puncte procentuale, pentru media trimestrială ROBOR între 2,01% şi 4%.