Opinie Cristian Hostiuc, ZF - Schimbare majoră pentru economiile din bănci: Dacă bancherii nu ar mai oferi în România depozite pe o lună pentru populaţie?

 1. Raiffeisen a anunţat sec că nu va mai atrage depozite bancare în lei de la populaţie pe o scadenţă de o lună. Una dintre cele mai mari bănci de retail, cu sute şi milioane de clienţi, renunţă să mai ofere acest produs. Dacă vrei să economiseşti în forma clasică de depozit, trebuie să îţi alegi o scadenţă mai lungă, iar dacă nu-ţi convine, poţi să-ţi muţi banii în altă parte, la o altă bancă.

Problema este că în România două treimi din depozitele constituite de populaţie la bănci sunt pe termen scurt. La Raiffeisen, 80% din banii atraşi de la populaţie prin depozite au o scadenţă mai mică de 3 luni. În aceste condiţii, decizia Raiffeisen îi va afecta pe mulţi.

Istoric, din cauza inflaţiei, a creşterii cursului valutar şi a necesităţii de a avea acces rapid la bani, fără să fii nevoit să spargi depozitele înainte de scadenţă şi să pierzi din dobândă, populaţiei i-a intrat în sânge obişnuinţa de a-şi face depozite pe o lună, maximum 3 luni. Pe 6, 9 sau 12 luni nici nu se punea problema.

În 12 luni se pot întâmpla multe în România, aşa că scadenţa preferată este de o lună, cu prelungire automată.

 Bancherii se plângeau însă de acest lucru, susţinând că în România nu poţi să dai credite pe termen lung, pentru că resursele sunt pe termen scurt, iar ei sunt doar nişte intermediari. Teoria economică spune că din economisire se fac investiţiile, adică se dau credite.

Prin mişcarea făcută de a nu mai lua depozite la o lună, Raiffeisen vrea să-şi  îndrepte clienţii către scadenţe mai lungi. Românii sunt foarte conservatori, nu se mişcă aşa uşor de la o bancă la alta, mai ales cei cu resurse financiare mici, aşa că nu vor protesta prin mutarea banilor la o altă bancă.

Acum inflaţia e mică, cursul e stabil, deci sunt motive pentru a-şi ţine banii pe o scadenţă mai lungă. Dacă Raiffeisen ar fi vrut să atragă bani pe termen mai lung, pur şi simplu ar fi putut să plătească o dobândă mai mare, dar a preferat această strategie de a nu mai lua depozite la o lună, pentru că are bani prea mulţi şi nu poate să îi dea în economie prin credite, depozitele, adică banii atraşi de la populaţie, au devenit costisitoare.

2. Dacă toate băncile mari de retail ar face acelaşi lucru ca Raiffeisen? Atunci în România sistemul bancar nu ar mai oferi posibilitatea populaţiei de a-şi plasa economiile pe o lună. Astfel, economiile s-ar muta forţat pe scadenţe mai lungi. Întrebarea este dacă această mişcare este corectă pentru populaţie. Băncile au un statut privilegiat faţă de ceilalţi actori economici, şi sunt tratate ca atare. Acest lucru chiar îl cer şi bancherii. Băncile beneficiază pur şi simplu prin legislaţia de funcţionare de o rentă în economie. Pentru că nu oricine îşi poate face o bancă (de exemplu, Becali a fost refuzat), în România sunt numai 40 de bănci. BNR nu încurajează mai multe bănci.

Pentru că nu oricine poate atrage bani de la populaţie, cele 40 de bănci sunt privilegiate din start. Băncile beneficiază de această rentă. Băncile sunt precum companiile de utilităţi: oferă un serviciu de care populaţia şi companiile au nevoie. În aceste condiţii nu ştiu dacă o bancă mare de retail poate pur şi simplu să renunţe la o scadenţă de depozit, cum ar fi o lună. BNR spune că nu e nicio problemă legală cu decizia Raiffeisen, dar discuţia nu este de legalitate.

Citeşte continuarea materialului pe www.zf.ro