Opinie Sorin Pâslaru, ZF - România 5%. Statistica ne confirmă: Şansa României se numeşte programul "un milion de informaticieni“

În 2014, a anunţat Statistica, creşterea PIB de 2,9% faţă de anul anterior s-a bazat pe industrie, cu o contribuţie la creştere de 0,9% şi o pondere de 24% la formarea PIB, şi pe informaţii şi comunicaţii, cu o contribuţie de 0,6% la creşterea PIB şi o pondere de 6% la formarea acestuia.

Aceste date arată că România are nevoie neîntârziat de un plan de accelerare a creşterii economice la peste 5% pe an care să se bazeze în primul rând pe IT. Nu mai avem nici timp, nici bani să investim în capacităţi industriale, adică în sectorul secundar al economiei, ci suntem forţaţi să trecem într-o generaţie direct de la agricultură şi exploatare de resurse – adică sectorul primar – la servicii cu valoare mare adăugată – IT şi telecom, adică sectorul terţiar.

Este exact cazul multor familii de fermieri din România unde copiii fac şcoli de programare sau ajung să devină antreprenori în IT. Avantajul uriaş este că pentru matematică şi informatică spre deosebire de fizică, chimie sau biologie nu sunt necesare laboratoare cu echipament sofisticat, ci sunt suficiente caietele studenţeşti, creta şi tabla, computerul şi conexiunea (rapidă) la internet.

Spre norocul ei, România le are. Suntem ţara cu cel mai rapid internet din Europa de Est, iar Bucureştiul candidează la oraşul cu cele mai performante conexiuni la web din Europa.

Competiţia a asigurat-o o infrastructură telecom de înalte standarde, iar şcolile româneşti încă reuşesc să livreze pe piaţă informaticieni buni. Un program naţional de accelerare a dezvoltării acestui sector în următorii zece ani, de multiplicare cu zece a numărului de absolvenţi de IT&C este singura şansă de dezvoltare a României. Ziarul Financiar a lansat această propunere în cadrul programului România 5% şi iată că statistica ne confirmă că aceasta este într-adevăr o şansă pentru economia românească.

În urmă cu zece ani, părea o utopie. Astăzi însă discutăm cu cifrele pe masă. Valoarea adăugată brută în informaţii şi comunicaţii s-a ridicat anul trecut la 40 mld. lei, faţă de 32 mld. lei în agricultură şi 42 mld. lei în construcţii.

Valoarea adăugată brută este „tortul“ din care se înfruptă acţionarii, salariaţii şi statul în fiecare an. Valoarea adăugată brută, care împreună cu impozitele nete pe produs dă PIB-ul de care se vorbeşte în fiecare zi, reprezintă diferenţa dintre bunurile şi serviciile produse într-un an (output) şi consumul intermediar (input) - materia primă şi energia consumată pentru producţia acestora.

Cu cât diferenţa dintre „output“ şi „input“ este mai mare, cu atât valoarea adăugată brută este mai mare, deci cu atât sectorul economic respectiv produce mai mult profit şi salarii. Din acest punct de vedere, exact cum bunul simţ ne arată, valoarea adăugată în IT&C este 55% din producţia finală faţă de 36% în construcţii şi 46% în agricultură.

Cu alte cuvinte, chiar dacă producţia finală în construcţii este aproape dublă faţă de cea din IT&C, iată că valoarea adăugată este aproximativ egală în cele două sectoare ale economiei. Cu cât există mai multe sectoare economice cu valoare adăugată înaltă în economie, cu atât profiturile şi salariile sunt mai mari, deci economia este mai prosperă.

Nu sunt încă disponibile date privind ponderea valorii adăugate în producţie pentru 2014, însă ultimele date pentru 2012, publicate în cea mai recentă ediţie a Anuarului Statistic al României, arată că producţia în agricultură a fost în 2012 de 60 mld. lei, iar valoarea adăugată de 28 mld. lei, adică o pondere de 46% (vezi tabelul alăturat).

Citeşte continuarea materialului pe www.zf.ro