Pe Klaus Iohannis îl ustură preţul la energie. Ce s-a discutat în videoconferinţa cu preşedintele Consiliului European

La videoconferinţă au participat şi prim-miniştrii Sloveniei, Janez Janša, Estoniei, Kaja Kallas, şi Letoniei, Krišjānis Kariņš, în pregătirea Summitului Parteneriatului Estic din 15 decembrie 2021 şi a reuniunii Consiliului European din 16 decembrie 2021.

Principalele subiecte abordate în cadrul videoconferinţei au vizat temele aflate pe agenda Consiliului European, respectiv coordonarea europeană în contextul pandemiei de COVID-19, gestionarea situaţiilor de criză şi rezilienţa la acestea, preţurile la energie, securitatea şi apărarea Uniunii Europene, aspectele externe ale migraţiei şi, respectiv, relaţiile externe ale Uniunii, cu accent pe situaţia de la graniţele cu Ucraina şi cu Belarus.

Preşedintele Klaus Iohannis a reamintit, totodată, necesitatea găsirii de soluţii pentru protejarea consumatorilor vulnerabili şi a evidenţiat importanţa corelării acestei discuţii cu obiectivele Uniunii în materie de schimbări climatice.

Preşedintele României a reiterat susţinerea ţării noastre pentru energia nucleară şi gazul natural, ca opţiuni pentru o tranziţie energetică accesibilă, inclusiv în contextul pregătirii unor noi propuneri legislative ale Comisiei Europene.

În cadrul intervenţiei sale, preşedintele României s-a pronunţat pentru continuarea coordonării strânse a statelor membre UE, bazate pe date ştiinţifice, inclusiv în ceea ce priveşte noua variantă a virusului SARS-CoV-2.

Iohannis cere consolidarea apărării

Referitor la securitate şi apărare, Klaus Iohannis a accentuat ideea consolidării rolului Uniunii Europene în domeniul securităţii şi apărării, în strânsă cooperare şi complementaritate cu NATO, prin consolidarea relaţiei transatlantice. În context, Iohannis a evocat convorbirea avută recent cu Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, în format B9 şi a evidenţiat importanţa coordonării şi a unităţii atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în cadrul NATO faţă de acţiunile Rusiei din Vecinătatea Estică.

În cadrul discuţiilor legate de pregătirile Summitului Parteneriatului Estic (PaE), preşedintele a subliniat că este nevoie ca Uniunea Europeană să aibă un nivel de ambiţie ridicat prin Declaraţia comună ce ar urma să fie adoptată cu acest prilej, care să conţină o viziune strategică pentru perioada post-2020 a Parteneriatului.

Preşedintele României a reiterat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană a partenerilor care îşi doresc şi se află angajaţi ferm pe calea reformelor, precum Republica Moldova, a cărei conducere este orientată spre reformă şi un angajament european puternic, mai arată un comunicat.