Piperea contestă reprezentarea BCR de NNDKP, banca răspunde că avocatul clienţilor nu cunoaşte legea

Într-un comunicat transmis presei, Piperea şi Asociaţii a arătat că la termenul din 21 februarie a invocat nulitatea contractului de asistenţă juridică încheiat de BCR cu avocaţii săi. Avocaţii clienţilor BCR au argumentat că potrivit articolului 211 din Regulamentul BNR 18/2009 privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţii acestora, "Externalizarea activităţilor semnificative ale unei instituţii de credit este supusă notificării prealabile a Băncii Naţionale a României - Direcţia Supraveghere".

"Termenul în care trebuie efectuată notificarea este prevăzut de art. 212 din Regulament şi este cu 2 luni anterior datei la care se preconizează realizarea externalizării respective (...) În mod evident, BCR are un important departament juridic propriu. Apelul la avocaţi pentru reprezentarea în instanţă în litigiile declanşate contra BCR de Piperea şi Asociaţii reprezintă externalizarea unei activităţi semnificative. Regulamentul 18/2009 califica drept activitate semnificativă orice activitate care are un impact semnificativ (asupra situaţiei patrimoniale şi/sau reputaţionale a instituţiilor de credit) din perspectiva administrării riscurilor art. 2 lit. t) şi v) pct. (i). În consecinţă, externalizarea asistenţei juridice şi reprezentării se putea face numai cu notificarea prealabilă a BNR şi cu respectarea condiţiilor impuse de Banca Centrală", susţine Piperea.

În replică, BCR arată că Regulamentul BNR 18/2009, cu modificările ulterioare, nu consideră serviciile legale ca fiind activitate semnificativă, neintrând, deci, sub incidenţa procedurilor de notificare invocate de SCA Piperea şi Asociaţii şi descrise de acest act normativ.

"Piperea şi Asociaţii se foloseşte în continuare de strategia comunicatelor de presă pentru a încerca să-şi legitimizeze demersurile în public în condiţiile în care nu poate convinge cu argumente legale instanţele de judecată (...) Din păcate, frustrarea produsă probabil de faptul că instanţele de judecată nu dau câştig de cauză cazurilor susţinute de Piperea şi Asociaţii îi determină să încerce să obţină o judecată prin mass media a speţelor pentru a pune presiune în mod artificial asupra judecătorilor care examinează cauzele. Deşi motivul comercial care stă în spatele iniţiativelor Piperea şi Asociaţii pare evident, ne manifestăm totuşi convingerea că deontologia profesională îşi va spune cuvântul în cele din urmă, iar avocaţii vor reuşi să sfătuiască clienţii în cel mai bun interes al acestora", se arată într-un punct de vedere scris al BCR transmis agenţiei MEDIAFAX.

Instanţa urmează să se pronunţe la următorul termen asupra cererii depuse de Piperea privind declararea nulităţii mandatului dat de către BCR avocaţilor săi, pe motiv că ar încălca dispoziţiilor legale obligatorii care reglementează activitatea bancară.

Într-un alt comunicat de presă, Piperea susţine că prin cerere reconvenţională depusă de avocaţii BCR la primul termen de judecată banca recunoaşte implicit justeţea plângerii referitoare la cea mai importantă clauză abuzivă contestată în proces, şi anume că dobânda variabilă este calculată în mod netransparent.

"Odată cu întâmpinarea BCR a depus şi o cerere reconvenţională prin care solicită instanţei de judecată adaptarea contractelor de credit ce fac obiectul litigiului în sensul stabilirii ratei dobânzii ca fiind formată din valoarea indicelui de referinţă aferent valutei în care a fost încheiat contractul de credit (Euribor/Robor) plus marja formată din valoarea diferenţei dintre DRV (dobânda de referinţă variabilă internă a BCR) şi indicele de referinţă la 6 luni (Euribor/Robor) plus marja fixă din contractul iniţial. Prin argumentaţia adusă de către BCR, această instituţie recunoaşte că DRV nu este un indice independent şi accesibil consumatorilor, spre deosebire de Euribor sau Robor", susţine Piperea.

Această afirmaţie este sancţionată mult mai sever de către reprezentanţii BCR, care apreciază că avocatul clienţilor fie dă dovadă de rea-credinţă, fie face o "confuzie gravă".

"Referitor la susţinerile avocaţilor SCA Piperea şi Asociaţii privind recunoaşterea de către BCR a temeiniciei cererii de chemare în judecată, aceştia fie cu rea credinţă, fie, foarte probabil, datorită neînţelegerii problematicii legale şi financiare, fac o confuzie gravă cu privire la natura actului depus de către BCR în instanţă. Dincolo de contradicţiile şi informaţiile eronate cuprinse în însuşi comunicatul de presă, în mod greşit se cataloghează apărarea băncii ca reprezentând o confirmare a susţinerilor clienţilor nemulţumiţi. Ne exprimăm ferm convingerea - confirmată de hotărâri irevocabile pronunţate de instanţele de judecată - că documentele contractuale încheiate între BCR şi clienţii săi au respectat prevederile legale în vigoare la momentul respectiv, tactica procedurală adoptată de BCR nefăcând altceva decât să sublinieze netemeinicia susţinerilor reclamanţilor privind modul de calcul al dobânzii", se mai spune în punctul de vedere transmis de BCR.

Termenii dinte cele două părţi s-au deteriorat semnificativ mai ales după ce Piperea a pierdut, la prima instanţă, toate cererile de ordonanţă preşedinţială pentru suspendarea plăţii ratelor la împrumuturi până la momentul soluţionării litigiului, depuse pentru o parte din clienţii BCR şi Volksbank pe care îi reprezintă.

Mai mult, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au decis că un grup format din 88 de clienţi ai BCR trebuie să suporte, în solidar, plata cheltuielilor de judecată cerute de bancă, în sumă de 100.000 de lei.

Această decizie a declanşat primul atac mai dur între cele două apărări, Gheorghe Piperea declarând că plata unor asemenea chelutieli de judecată este exagerată, fiind cu mult peste onorariu pe care el l-a solicitat clienţilor pentru asemenea acţiune, mult mai simplă decât procesul de fond.

Ulterior, Piperea a precizat că în toate cele patru procese unde este implicat clienţii nemulţumiţi ai băncilor au plătit în medie 70 de euro pentru declanşarea unui proces colectiv, ceea ce înseamnă în total circa 200.000 de euro, susţinând, totodată, că onorariile plătite de bănci caselor de avocatură sunt de peste 20 de ori mai mari.