Priorităţi şi provocări pe agenda noului ministru de la Transporturi, Alexandru Răzvan Cuc

Accelerarea absorbţiei de fonduri europene destinate infrastructurii rutiere şi feroviare, privatizarea CFR Marfă, demararea lucrărilor pe autostrada Sibiu-Piteşti şi reabilitarea sistemului feroviar ar fi doar câteva dintre priorităţile pe care ar trebui să le aibă în vedere noul şef de la Transporturi.

De asemenea, noul ministru va trebui să se aplece cu mai multă seriozitate decât miniştrii anteriori asupra cifrelor din Master Planul General de Transport. Documentul afişează date din care reies performanţe pe care România este greu de crezut că le va atinge. Iată câteva exemple:

• investiţii de 3,2 miliarde de euro pe an, adică aproape 270 de milioane de euro pe lună, fără întrerupere, până în anul 2030;
   
• construcţia a 1.300 de kilometri de autostradă până în anul 2030, ceea ce presupune o viteză de execuţie de 240 de metri pe zi, în condiţiile în care până acum viteza era de 65 de metri pe zi;
   
• construcţia a 1.875 de kilometri de drumuri expres, adică 125 de kilometri pe an, ceea ce înseamnă 10,4 kilometri pe lună sau 347 de metri pe zi;
   
• reabilitarea a 3.200 de kilometri de cale ferată pentru atingerea de viteze comerciale superioare (140-160 km/h), ceea ce presupune o execuţie a lucrărilor într-un ritm echivalent cu 183 de metri pe zi (până acum, ritmul reabilitărilor a fost de 40 de metri pe zi);
   
• săparea de tuneluri pentru autostrăzi în lungime totală de 35 de kilometri, cu o viteză de 40 de metri pe zi, în condiţiile în care acum, la Metroul bucureştean, viteza de săpare este mai mică de 20 de metri pe zi.

De notat că toate aceste performanţe trebuie realizate simultan, adică şi autostrăzi, şi drumuri expres, şi linii ferate, şi tuneluri în acelaşi timp.

Referitor la privatizarea CFR Marfă, trebuie menţiont că transportatorul feroviar a trecut pe profit în 2014, după mai bine de şapte ani de pierderi, dar asta s-a întâmplat pentru că i s-au şters datorii de ordinul sutelor de milioane de euro. Comisia Europeană a acceptat cu greu această măsură, şi a acceptat-o numai pentru că era destinată exclusiv primenirii contabile a companiei, în vederea privatizării. Ultima strategie de privatizare prevedea listarea la Bursă a CFR Marfă în locul variantei anterioare cu un investitor strategic. Interesant este că pentru 51% din acţiuni (care vor fi ofertate în două tranşe egale) statul va cere 500 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că s-a revenit la evaluarea de un miliard de euro a valorii companiei.

O altă prioritate de grad zero pentru noul ministru de la Transporturi ar trebui să fie traversarea Carpaţilor cu o autostradă. Mai exact, demararea lucrărilor la autostrada Sibiu-Piteşti, pe care atât specialiştii în infrastructură, cât şi (mai ales) transportatorii de toate categoriile o consideră absolut şi urgent necesară. Sibiu-Piteşti prezintă avantaje incontestabile în raport cu celălalt proiect (Comarnic-Braşov), cum ar fi dificultatea mai mică de construire, dificultatea mai mică de finanţare şi utilitatea efectivă pentru transportatori. Noul ministru va trebui să tranşeze ferm disputa Sibiu-Piteşti versus Comarnic-Braşov şi să mobilizeze toate forţele disponibile astfel încât lucrările la „Autostrada Dacia“ să înceapă cât mai curând.

În fine, pentru sistemul feroviar luna decembrie 2019 este un termen deosebit de important: din acel moment, fără posibilitatea de amânare, transportatorii feroviari de pasageri vor fi obligaţi să-i despăgubească pe călători dacă trenurile întârzie, potrivit reglementărilor UE care acum sunt deja în vigoare în alte state membre. Iar pentru ca trenurile să nu întârzie este necesară o investiţie masivă în reabilitarea căilor ferate. Chiar dacă termenul decembrie 2019 nu pare să fie prea strâns acum, în 2017, noul ministru de la Transporturi are toate motivele să grăbească acţiunile şi măsurile necesare reabilitării.