Probleme la Buget: deficit de 0,25 % din PIB în luna ianuarie

Execuţia bugetului general consolidat în luna ianuarie 2023 s-a încheiat cu un deficit de 0,25 % din PIB, respectiv 4,02 mld lei datorat în principal de rambursările de TVA mai mari cu 59,8% mai ridicate faţă de nivelul rambursat în aceeaşi lună a anului trecut, încetinirea veniturilor din accize din tutun, volumul mai mare de decontări de bunuri şi servici pentru medicamente, precum şi de creşterea volumului de investiţii.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 39,60 mld lei în prima lună a anului curent, cu 8,5% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia acestora fost influenţată preponderent de avansul mai însemnat al veniturilor din impozitul pe salarii şi venit şi al contribuţiilor de asigurări, în timp ce încasările nete din TVA şi venituri nefiscale au avut o dinamică mai temperată (explicată printr-un efect de bază ridicat aferent ianuarie 2022), iar accizele au consemnat un declin.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 4,49 mld lei, consemnând o creştere semnificativă faţă de nivelul încasat în aceeaşi lună a anului trecut (68,5%), influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (359,8%) , veniturile din impozitul aferent pensiilor şi declaraţiei unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (53,3%, respectiv 14,5%).

Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (9,2%) - cea mai importantă sursă a acestei categorii - reflectă dinamicile câştigului salarial mediu brut (12,3%) şi a efectivului de salariaţi (1,6%) înregistrate în luna decembrie 2022; totodată, dinamica acestei categorii de încasări a fost influenţată şi de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 12,43 mld lei, în creştere cu 9,0% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie din decembrie 2022 (14,1%), şi ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, conform Legii nr. 135/2022.

Încasările nete din TVA au înregistrat 9,74 mld lei, în creştere cu 1,9% (an/an). Totodată, restituirile de TVA au fost cu 59,8% mai ridicate faţă de nivelul rambursat în aceeaşi lună a anului trecut (+1 mld lei).

Veniturile din accize au însumat 2,90 mld lei, consemnând o scădere de 23,9% (an/an) - explicată de contracţia încasărilor din accizele pentru produsele din tutun. Totodată, încasările din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică pozitivă, de 5,0% (an/an). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 4,99 mld lei, consemnând o creştere de 7,3% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din dobânzi acumulate pentru emisiunile de titluri de stat. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 1,60 mld lei, în creştere cu 22,9% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 43,61 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% faţă de anul precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2023 şi-au menţinut ponderea la nivelul de 2,7%.

Cheltuielile de personal au însumat 9,78 mld lei, în creştere cu 5,7% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal şi-au menţinut ponderea la nivelul de 0,6%.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 5,91 mld lei, în creştere cu 36,8% comparativ cu anul precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 26,2% comparativ cu anul precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 38,6% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate curative.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,09 mld lei. Comparativ cu anul precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 1,39 mld lei ca urmare a creşterii ratelor de dobândã în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi international, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 19,14 mld lei în creştere cu 6,6% comparativ cu anul precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum şi de acordarea celei de-a 13-a îndemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi sub forma unei îndemnizaţii compensatorii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv în luna ianuarie 2023, au fost în sumă de 340,59 mil lei, precum şi de virarea către CA Poşta Română SA a sumelor reprezentând prima tranşă din valoarea drepturilor de pensii pentru luna februarie cu trei zile lucrătoare înainte de prima zi de plată către beneficiari, conform calendarului stabilit prin Convenţia încheiată între Casa Naţională de Pensii Publice şi CA Poşta Română SA.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 1,27 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (508,28 mil lei) care reprezintă 40,17% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 0,5 mld lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 1,72 mld lei, cu 37,7% mai mari comparativ cu anul 2022.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 1,94 mld lei, în creştere cu 34,3% comparativ cu anul 2022 când au fost în valoare de 1,45 mld lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 63,73% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.