Răzvan Nicolescu, fostul ministru al Energiei: Banii câştigaţi în procesul cu ENEL vor fi utilizaţi pentru modernizare sectorului

În anul 2014, Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), companie desprinsă din Electrica, a demarat o acţiune împotriva ENEL la Curtea Internaţională de Arbitraj pentru plata unei sume de 521 milioane de euro. ENEL nu a recunoscut această suma, susţinând că are de plătit mult mai puţin, respectiv 250 de milioane de euro. Pentru că negocierile nu au funcţionat, s-a ajuns la arbitraj.

SAPE a solicitat ENEL plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea “Put”, aşa cum s-a stabilit prin hotărârea de Guvern nr. 1163/27.11.2012.

Opţiunea “Put” prevede că Electrică are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpără un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, în conformitate cu mecanismul de stabilire a preţului, cuprins în contractul de privatizare semnat în iulie 2007. Grupul ENEL ar fi trebuit să cumpere până la sfârşitul lui 2012 încă un pachet de 13,57% din acţiunile pe care le mai deţinea Electrica SA la Electrica Muntenia Sud, conform contractului de privatizare al Electrica Muntenia Sud. HG stabilea că preţul de vânzare este de 521.583.574 euro. Însă, tranzacţia nu a avut loc, din cauza unor divergenţe asupra preţului între cele două părţi.

"Decizia Curţii de la Paris de a acorda statului român suma de 401 milioane de euro în litigiul cu compania ENEL este una cinstită, statul obţinând în acest fel o sumă pe care nu ar fi putut niciodată să o primească prin negociere. Decizia pe care am luat-o, în 2014, ca ministru al Energiei, de a merge, fără întârziere, la Curtea de Arbitraj a fost una dificilă, dar corectă. Am arătat că România se poate mobiliza şi acţiona hotărât pentru a-şi apăra drepturile ce i se cuvin.

Clarificarea acestui litigiu creaza premisele relansarii parteneriatului solid dintre statul român şi cea mai mare companie europeana de utilităţi (ENEL) în beneficiul ambelor părţi, al sectorului energetic romanesc si al consumatorilor romani. Cred in rolul important pe care aceasta mare companie europeana il poate juca in sectorul energetic romanesc.

Totodată, sper ca România să folosească această sumă importantă de bani, obţinută la Paris, pentru modernizarea sectorului energetic care are nevoie de investiţii", a declarat, pentru MEDIAFAX, Răzvan Nicolescu, fostul ministru al Energiei.

Citeşte şi: Economia României a crescut cu 4,8% în 2016 şi cu 4,7% în trimestrul IV din anul trecut

Citeşte şi: Ce va finanţa Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii al României

Citeşte şi: Comisia Europeană estimează un deficit bugetar de 3,6% din PIB pentru România în 2017

Citeşte şi: Eurostat: Salariul minim pe economie din România este al doilea cel mai mic din UE, după Bulgaria

Citeşte şi: Peste 30.000 de români pleacă în minivacanţe de Valentine's Day în ţară şi străinătate

Citeşte şi: Holzindustrie Schweighofer lansează propriul sistem de urmărire a traseului lemnului