România rurală | Profilul consumatorului rural: 46% au maşină, 63% au smartphone, 70% au cont bancar

„România rurală, cu peste 10 mii de sate şi 9 milioane de locuitori, are un potenţial de dezvoltare insuficient explorat. 68% din populaţia activă are venituri decente din salarii, care îi acoperă necesităţile lunare şi îi permit şi unele cheltuieli adiţionale. Se observă şi o tendinţa de convergenţă între valorile, stilul de viaţă şi comportamentul de consum ale cumpărătorilor din mediul rural şi urban, în special la tineri. Puşi în contexte similare, cumpărătorii din urban şi rural ar avea aceleaşi comportamente de consum, prin urmare o dezvoltare a retailului rural este o reală oportunitate”, arată studiul.

O proporţie semnificativă, adică 23% din totalul vânzărilor de retail FMCG, vin din mediul rural. Aceste vânzări se realizează preponderent prin canale de comerţ tradiţional, magazinele din rural reprezentând numeric mai mult de jumătate (cca 60%) din totalul retailului din România. Sub 10% din magazinele din reţele de tip modern sunt amplasate în rural.

Consumatorii au profile în general similare cu cei din urban. Studiul a identificat cinci tipologii, dintre care trei ar reprezenta un potenţial real pentru comercianţii din România, deoarece au un tipar complex de nevoi, un comportament de cumpărare şi posibilităţi financiare comparabile cu cele din urban.

Majoritatea repondentilor au că principală sursă de venit salariul sau pensia, doar unul din cinci câştigându-şi existenţa şi din activităţi legate de agricultură. Peste 20% din ei au declarat că nu au folosit niciun fel de instrumente bancare, pentru că fie nu le sunt necesare, fie nu le înţeleg utilitatea.

În ce priveşte obiceiurile de cumpărare, acestea sunt influenţate de accesul la diferitele canale de comerţ, ceea ce implicit determină şi alegerea diferitelor categorii de produse sau branduri. De exemplu, peste 70% din repondentii care merg regulat la hipermarket au un automobil în gospodărie. Comerţul de tip tradiţional, disponibil majorităţii populaţiei, este canalul vizitat cu frecvenţă cea mai mare, considerentele de convenienţă punându-şi deci amprenta asupra alegerilor, aşa cum se întâmplă şi în mediul urban.

Printre categoriile cel mai frecvent cumpărate se regăsesc pâinea, ţigările şi berea, dar şi apa sau gumă de mestecat. Coşul de cumpărături este compus în proporţie de 66% din produse alimentare.

Preţul şi experienţă anterioară cu produsul sunt principalii factori de decizie în alegerea brandurilor cumpărate, iar tipurile preferate de promoţii sunt discountul şi gratuităţile. Penetrarea mărcilor private este destul de redusă (34%) în principal datorită distanţei faţă de comerţul modern, dar ele sunt apreciate pentru raportul bun calitate preţ.

Cum 70% din repondenti au declarat că le place să meargă la cumpărături, accesul la o gamă mai variată de categorii şi mărci în comerţul tradiţional, precum şi extinderea comerţului modern înspre cumpărătorii din mediul rural este un scenariu ce merită explorat.

Studiul Nielsen Rural România a fost realizat în perioadă septembrie-octombrie 2017, pe un eşantion de 1.000 de locuitori din mediul rural din localităţi situate la minim 20 km de un oraş de peste 100.000 locuitori. Eşantionul, format din bărbaţi şi femei cu vârste între 18 şi 65 de ani, are cote reprezentative pentru mediul rural. Interviurile au fost realizate faţă în faţă iar rezultatele au o marjă de eroare de ± 3,1%.