Sterling: Statul român şi-a anulat singur dreptul de împărţire a producţiei

"Sterling nu a fost niciodată notificată oficial că ar fi încălcat legea. Toate acuzele sunt în totalitate false. Am fost acuzaţi că am fi schimbat prevederile contractului, de la explorare şi împărţirea producţiei, în exploatare şi plata doar a unor redevenţe. Noi avem dreptul de explotare încă de la început, prin contractul iniţial din 1992. Am mai fost acuzaţi că prin actul adiţional 11 din 2007 statul a pierdut dreptul de a participa la împărţirea producţiei, dar statul şi-a anulat singur acest drept, iar nu Sterling, prin Legea petrolului, care a introdus redevenţele în locul împărţirii producţiei", a spus Birrell.

Birrell este audiat, marţi, de deputaţii din Comisia de Servicii şi Industrii din Cameră, în legătură cu acordul petrolier încheiat între compania canadiană şi statul român.

Birrell a ţinut să răspundă tuturor acuzaţiilor aduse companiei pe care o reprezintă.

"Am mai fost acuzaţi că nu am demonstrat capacitatea noastră tehnică şi financiară. Noi activăm în România din 1993, iar asta nu s-ar fi putut întâmpla fără ca Guvernul să aprobe capacitatea noastră financiară şi tehnică. Noi avem toate autorizaţiile şi permisele necesare. Agenţia Naţională pentru Resurse Monerale (ANRM) nu ne-a cerut niciodată atestatele sau să probăm bonitatea financiară", a continuat Birrell.

Preşedintele ANRM, Gelu Mărăcineanu, a acuzat Sterling că niciodată nu a făcut dovada oficială a bonităţii financiare şi tehnice pentru derularea lucrărilor din Marea Neagră şi că nu are avizele necesare derulării de operaţiuni petroliere în România.

"De fapt, au fost mai multe inspecţii la compania Sterling, ultima inspecţie a avut loc în aprilie 2009, dar nu ni s-a spus că nu avem toate autorizaţiile necesare, sau că am fi încălcat legislaţia românească sau europeană", a adăugat Birrell.

Birrell a spus că îl afectează declaraţiile false legate de contractul dintre Sterling şi ANRM şi că speră ca ancheta Comisiei să se deruleze pe baza faptelor, iar nu a acuzaţiilor.

"Noi am întrebat ANRM, când preşedinte era Gheorghe Buliga, cum putem pune în aplicare prevederile contractului, şi ni s-a spus că este necesară notificarea legală. Acest lucru a dus la semnarea actului adiţional 11. Am continuat discuţiile cu succesorul lui Buliga (Bogdan Găbudeanu, n.r.)", a spus Birrell.

El a arătat că acordul iniţial conferea Sterling drepturi de explorare şi exploatare, precum şi o serie de facilităţi, precum exceptarea de la plata redevenţelor şi a impozitelor, care au fost negociate cu Guvernul, şi care s-au reflectat în ceea ce îi revenea statului, respectiv o cotă de 45% din producţia de petrol.

Din 1995 nu s-a mai aplicat mecanismul de împărţire a producţiei cu statul român, întrucât în acel an a fost emisă Legea petrolului, care introducea plata redevenţelor, a spus Birrell.

El a adăugat că 2001 Guvernul a confirmat, printr-o scrisoare, scutirea de impozite şi taxe a companiilor care aveau concesiuni în România.

"Dovada este o notă comună semnată de preşedintele de atunci al ANRM şi de Iulian Iancu, care la acea vreme era secretar de stat în Ministerul Industriilor", a spus Birrell.

Iancu, deputat PSD, este preşedintele Comisiei de Servicii şi Industrii din Cameră.

Birrell a adăugat că Sterling a investit în concesiunile pe care compania le are în România peste 65 milioande de dolari, din 1997, iar compania are 12 angajaţi în conducerea executivă, în replică la acuzaţiile că firma nu are decât un salariat.

Iancu l-a întrebat pe Birrell, în cadrul anchetei, cum îşi explică faptul că în nota de fundamentare a actului adiţional 11 din 2007 este menţionat faptul că Sterling a investit în România 70 milioane de dolari, mai mult decât a declarat oficialul companiei canadiene.