Steven van Groningen: Am majorat avansul din cauza legii dării în plată. Putem renunţa şi la Prima Casă

Raiffeisen, un jucător de top cinci din sis­te­mul bancar, a luat săptămâna trecută o de­ci­zie surprinzătoare, hotărând să ma­jo­reze avan­sul cerut clienţilor la creditele imo­biliare chiar îna­in­­te de reluarea discu­ţiilor în Par­la­ment pri­vind le­gea dării în pla­tă. Ban­ca a decis să urce avan­­sul pentru cre­ditele imo­bi­liare stan­dard în lei la 35%, iar pen­tru finan­ţă­rile în euro la 40%. Con­form regle­men­­­tă­rilor BNR, avansul minim pentru creditele imo­bi­liare în lei este de 15%, iar pentru euro de 25%.

"Dacă legea se aprobă, se schim­bă ceva esenţial, pentru că cel care ia creditul nu mai răspunde în faţa băncii cu averea lui, nu mai dau practic credit la o per­soană, ci eu, ca bancă, finanţez un activ şi trebuie să calculez cum poate evolua va­loarea acestui activ în 10-15 ani. De aceea cer avans mai mare. E ca la leasing finan­ciar. Avansul nu mai depinde de bonitatea clientului, ci de fluctuaţia valorii activului", a afirmat van Groningen.

Şeful Raiffeisen a criticat dur proiectul legii dării în plată, spunând că schimbă radical regulile ce guvernează sistemul bancar şi că situaţia este cu atât mai gravă cu cât se discută aplicarea lui retroactivă, la împru­muturi deja în derulare.

În plus, în forma actuală, legea nu clarifică situaţia programului "Prima Casă" şi dacă garanţia acordată de stat se va menţine, în caz contrar ridi­cându-se întrebări legate de constitu­ţio­nalitatea acestui act legislativ.

Citeşte şi: Reexaminarea Legii privind darea în plată a fost amânată. Iniţiatorul acuză băncile de tergiversare

Steven van Groningen, preşe­din­tele Raiffeisen Bank România, este con­vins că măsura de majo­rare a avan­sului, decisă de banca româ­neas­că cu capital austriac, va fi luată şi de celelalte instituţii de credit în ca­zul adop­tă­rii legii dării în plată, iar efectul va fi limi­ta­rea accesului la finan­ţare al popu­laţiei, în con­diţiile în care românii deja sunt la jumă­ta­tea mediei europene în pri­vin­ţa numărului de metri pătraţi de locuinţă per cetăţean şi mulţi tineri nu au o locuinţă proprie.

Raiffeisen, un jucător din top cinci, a decis săptămâna trecută să majoreze avansul cerut clienţilor pentru cre­ditele imobiliare standard în lei de la 35%, iar pentru finanţările în euro la 40%. Con­form reglementărilor BNR, avansul minim pen­tru credi­tele imo­biliare în lei este de 15%, iar pentru euro de 25%.

Preşedintele Raiffeisen a criticat dur proiectul legii dării în plată, spunând că el schimbă radical regulile care guvernează sis­temul bancar şi că situaţia este cu atât mai gravă cu cât se discută aplicarea lui retro­activă, la împrumuturi deja în derulare. În plus, în forma actuală, legea nu clarifică situaţia programului „Prima casă“ şi dacă ga­ran­ţia acordată de stat se va menţine, în caz contrar ridicându-se întrebări legate de constituţionalitatea acestui act legislativ.

"Nu putem aplica un principiu retro­ac­tiv, la sute de mii de credite. E în conflict cu orice principiu de predictabilitate. Nicăieri nu se aplică o lege retroactiv la contracte de­ja în vigoare. Dacă cineva ia un credit, cum­pără ceva şi valoarea bunului scade, acesta este un risc asumat de client. Riscul meu, ca bancă, este că el nu poate da banii îna­poi. Fiecare îşi gestionează propriul risc", a declarat la ZF Live Steven van Groningen.

În ceea ce priveşte "Prima Casă", Raiffei­sen Bank a decis deocamdată să rămână activă, dar speră ca în curând să se clarifice dacă legea dării în plată se aplică şi la creditele din acest program sau nu.

"E aproape de neimaginat că legisla­to­rul nu a clarificat care e poziţia progra­mu­lui Prima casă. Dispare umbrela statului, garanţia de stat? Atunci nu mai e nicio deosebire între «Prima casă» şi alt credit. Nu mai are niciun rost acest program. Oricine poate aduce chei­le casei la bancă. Ce fel de stat retrage re­tro­activ garanţia? şi atunci orice inves­ti­tor îşi va pune întrebarea dacă vrea să fie aici sau nu", a afirmat van Groningen.

Practic, dacă legea dării în plată se va aplica şi la creditele din "Prima casă", gravitatea situaţiei creşte exponenţial, adau­gă preşedintele băncii.

Deocamdată, parlamentarii au modi­fi­cat textul legii pentru a nu include şi dez­vol­tatorii imobiliari care ar putea încerca să sca­pe de plata ratelor la credite predând băncilor zeci de apartamente.

"Cazurile sociale sunt folosite ca pre­text ca să apară legea şi să fie aplicată re­troactiv. Dar nimeni nu a făcut o analiză, câte sunt, ce e un caz so­cial, ce face o bancă când are un caz social? Nu s-a discutat nimic clar până acum", a spus şeful Raiffeisen.

Citeşte şi: Mugur Isărescu: Legea dării în plată trebuie să-i protejeze pe cei cu credite de locuinţe, nu alte persoane

El a subliniat că în cazurile sociale reale, la persoanele care au fost restruc­turate, au o boală, intervine un deces, băncile găsesc deja soluţii, fără să fie nevoie de o lege.

"Dar cei care au două - trei case, terenuri, mai multe apartamente sunt un caz social? Cineva care şi-a luat o vilă în loc de apartament şi nu mai poate plăti e caz social? Nu cred", a afirmat el.

Bancherul adaugă că un client care a luat de la bancă o sumă mare de bani are o rată pe care nu o mai poate plăti, iar va­loa­rea casei a scăzut şi-a asumat riscul când a făcut creditul.

"Cineva care nu mai poate plăti pentru că a fost restructurat la locul de muncă, e bolnav, are probleme în familie, acela este un caz social", potrivit preşedintelui Raiffeisen.

Raiffeisen Bank are un portofoliu de circa 300.000 de credite imobiliare, cu o rată de neperformante de 7%, jumătate din me­dia pieţei de aproximativ 12%. Ponderea re­dusă a NPL-urilor se datorează politicii prudente pe care a adoptat-o banca în anii anteriori, strategie pe care susţine că o va aplica şi în continuare. Aşa se explică şi decizia de a majora avansul deşi legea dării în plată este încă în dezbatere în Parlament.

"Dacă dau un credit pe 25 de ani, trebuie să ştiu pe ce lege mă pot baza. Dacă legea trece, eu am finanţat doar un activ şi riscul meu este ca valoarea lui să fluctueze în timp. Datoria mea e să mă asigur că pot da banii înapoi deponenţilor", a spus el.

Groningen spune că banca trebuie să fie mereu capabilă să plătească depozitele clienţilor şi nu le poate da acestora la schimb apartamente. În schimb, dacă peste două - trei luni situaţia legii se va clarifica, banca va modifica şi politica de creditare.

"Este vorba de risk management, de aceea am dat decizia acum. Prefer să pierdem 2-3 luni din vânzări, decât să am un risc mare mai târziu.în 2008, riscul asumat de sistemul bancar a fost prea mare şi acum suportăm consecinţele. Unii au plătit mai mult, alţii mai puţin", potrivit acestuia.

România arată foarte bine din punct de vedere macroeconomic, dar atingerea unor indicatori nu este suficientă pentru a avea creştere economică susţinută, care să-i permită să ajungă pe locul 10 în Europa, aşa cum ar trebui, consideră şeful Raiffeisen Bank.

În opinia lui, România are nevoie de un cadrul legislativ predictibil şi stabil, inclusiv pe legislaţia muncii, dar şi de investiţii în infrastructură şi proiecte care să creeze locuri de muncă. Deşi consumul este în urcare şi susţine economia, el nu este suficient pentru a asigura o creştere mai mare a PIB.

"E nevoie de locuri de muncă cu valoare adăugată mai mare, soluţii pentru zone mai sărace, unde sunt dezechilibre. Companiile încă nu vin la bancă să ia credite de investiţii. Cifrele macro nu se văd încă la nivel micro. Şi investiţiile străine au scăzut. Nu vedem investiţii noi, mari, care să facă locuri de muncă pe termen lung", consideră van Groningen.

Un alt domeniu sensibil este piaţa de capital, afectată de incertitudinile de pe plan global. Este un sector în care România ar putea da un exemplu pozitiv, reţinându-se de la a anunţa decizii care cresc incertitudinea pe plan local.

Astfel, România ar putea arăta că este diferită de Ungaria, Polonia, Ucraina sau Grecia, ţări care au trimis semnale neclare investitorilor în ultima perioadă, şi să devină un hub regional.

"Acum am început să primim de afară întrebări de genul “A, şi în România începeţi cu măsuri populiste şi aplicaţi legi retroactiv?", a mai spus Steven van Groningen.