Studiu EY: 31% dintre companiile româneşti consideră că mediul de afaceri este afectat de corupţie

În România, procentul este de 31%, în scădere faţă de anul 2015, când procentul a fost 39%.

27% din totalul respondenţilor afirmă că mita se practică adesea în sectorul lor de afaceri pentru a câştiga contracte. Tările de provenienţă a 14% dintre aceştia sunt în Europa de Vest. Raportul "Human instinct or machine logic – which do you trust most in the fight against fraud and corruption?" are la bază un sondaj derulat în rândul a 4.100 de angajaţi din companii mari, din 41 de ţări, se arartă într-un comunicat al EY.

Managementul nu reuşeşte să promoveze o cultură a comportamentului etic, conform sondajului: 77% din directorii din consiliile de administraţie sau senior manageri spun că ar fi dispuşi să justifice o anumită formă de comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supravieţuiască. Mai mult, unul din trei ar fi dispus să ofere bani pentru a câştiga sau pentru a păstra un business.

Cu toate acestea, 28% dintre respondenţi cred că reglementările în domeniu au avut un impact pozitiv în descurajarea comportamentului lipsit de etică, marcând o creştere de patru procente faţă de sondajul din 2015. 77% dintre respondenţi consideră că urmărirea penală a persoanelor implicate în acte de corupţie contribuie la descurajarea fraudei şi mitei în rândul executivilor.

Reprezentanţii Generaţiei Y (cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani), care reprezintă 32% dintre respondenţi, demonstrează o atitudine mai relaxată faţă de comportamentele lipsite de etică. 73% dintre aceştia declară că un astfel de comportament este justificat pentru a ajuta o afacere să supravieţuiască, în comparaţie cu 49% dintre reprezentanţii Generaţiei X (cu vârste cuprinse între 45 şi 54 de ani).

Mai mult decât atât, 68% dintre respondenţii Generaţiei Y cred că managementul companiei lor ar aborda un comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supravieţuiască, iar 25% din această grupă de vârstă ar oferi bani pentru a câştiga sau pentru a păstra o afacere/un client. Reprezentanţii Generaţiei Y arată, de asemenea, o neîncredere sporită în colegii lor. Astfel,49% consideră că aceştia ar acţiona non-etic pentru a-şi îmbunătăţi propria evoluţie în carieră.

Simona Radu, Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY România, spune: “În condiţiile actuale, în care autorităţile publice exercită controale mai stricte şi în care angajaţii sunt motivaţi mai mult de câştigurile personale decât de loialitatea faţă de angajator, companiile trebuie să manifeste iniţiativă şi să se asigure că standardele etice vor fi respectate. Rezultatele studiului nostru indică faptul că neîncrederea între colegi, precum şi comportamentul lipsit de etică devin caracteristici-cheie în rândul angajaţilor din ziua de azi. Rezultatele noastre arată că, raportaţi la alte generaţii, membrii Generaţiei Y (cu vârste între 25 şi 34 de ani) ar justifica mai uşor un comportament ne-etic pentru a se asigura că afacerea rezistă, pentru a-şi atinge scopurile financiare sau pentru a avansa în carieră. Generaţia Y include viitorii lideri din domeniul de business. În cazul în care nu se iau măsuri imediate, prin stabilirea unor standarde etice ridicate, prin demonstrarea unei toleranţe-zero în ceea ce priveşte activităţile de corupţie şi de fraudă la toate nivelurile unei organizaţii, comportamentele lipsite de etică ar putea să se intensifice în viitor.”

În ciuda faptului că liniile de asistenţă telefonică pentru raportarea corupţiei (whistleblowing) sunt acum considerate o parte importantă a programului de conformitate al unei companii, doar 21% dintre respondenţi au cunoştinţă de existenţa unui astfel de canal în compania lor, în timp ce 73% ar lua în considerare furnizarea de informaţii direct către o terţă parte, cum ar fi o instanţă juridică. Mai mult decât atât, 52% dintre respondenţi sunt îngrijoraţi de abaterile din cadrul organizaţiei lor. Din cei intervievaţi, 48% au simţit presiunea de a nu divulga informaţiile, astfel că 56% dintre aceştia au ales să nu raporteze cazurile de corupţie.

Respondenţii din pieţele emergente, cum ar fi India (27%) şi Nigeria (24%) recunosc faptul că, în prezent, au parte de mai multă protecţie în cazul în care raportează faptele de corupţie, faţă de acum trei ani. Cu toate acestea, doar o uşoară îmbunătăţire a fost observată pe pieţele dezvoltate, cum ar fi Italia (11%) şi Franţa (4%).

“Rezultatele studiului indică faptul că, în situaţiile în care anagajaţii manifestă îngrijorare cu privire la diverse abateri, aceştia ezită sau nu cunosc modalitatea în care pot să le raporteze. Chiar şi în situaţiile în care regulamentele prevăd posibilitatea de raportare a corupţiei (whistleblowing), acestea nu par să fie implementate corespunzător, iar nivelul de informare în rândul anagajaţilor este scăzut în ceea ce priveşte canalele de raportare. Pentru a răspunde acestor provocări, este imperativ că societăţile să aibă o abordare holistică în privinţa cerinţelor de conformitate, să depăşească cerinţele minime de conformitate, să dezvolte programe de motivare a angajaţilor, astfel încât aceştia să aibă un comportament adecvat, să identifice şi să abordeze problemele generate de diferenţele existente între generaţii. De asemenea, companiile ar trebui să încurajeze angajaţii să raporteze eventualele fraude şi fapte de corupţie prin implementarea unor măsuri de protecţie adecvate pentru persoanele care intenţionează să facă asemenea raportări”, arată Nadia Păun, Manager Fraud Investigation and Dispute Services EY România.

Studiul relevă o tensiune între utilizarea tehnologiei şi monitorizarea datelor personale ale angajaţilor. 75% dintre respondenţi spun că firmele lor ar trebui să monitorizeze sursele, precum e-mailurile, apelurile telefonice sau serviciile de mesagerie. În ciuda acestui fapt, 89% consideră că monitorizarea datelor din aplicaţiile de mesagerie instant ar fi o încălcare a vieţii private. Întrebaţi dacă ar accepta o colectare de rutină a datelor lor (de pe e-mail, telefon, din sistemele de securitate sau din bazele de date publice) şi o analiză a acestora, respondenţii din vestul Europei (42%) şi cei din estul Europei (49%) au fost mai puţin de acord în comparaţie cu cei din India (87%) şi Africa (80%).

Citeşte şi: George Grigorescu este noul preşedinte al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile

Citeşte şi: Arădenii au cumpărat 475 de ani de pensie în valoare de peste 1,5 milioane lei

Citeşte şi: EXCLUSIV. Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor: La nivelul SGG va exista o unitate de achiziţii centralizate

Citeşte şi: Cum să faci bani pe internet: O variantă mai puţin cunoscută, dar EFICIENTĂ

Citeşte şi: Ţi-e teamă că jobul tău ar putea fi luat de roboţi? Aceasta este abilitatea care te face de neînlocuit

Citeşte şi: Apartamentele s-au scumpit cu 4% în primul trimestru din acest an, Clujul domină topul preţurilor