STUDIU: Numărul firmelor care cultivă cereale şi au venituri de peste 1 milion de euro s-a triplat

Conform declaraţiilor financiare depuse la Ministerul Finanţelor Publice pentru anul 2015, numărul companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor (CAEN 0111) este de 8.056, din care 1.438 (18%) nu au desfăşurat nici o activitate, în timp ce 2.692 (33%) au avut venituri mai mici de 100.000 de euro.

Fenomenul polarizării, caracteristic întregului mediu de afaceri din România, a determinat ca numărul companiilor care activează în acest sector să crească cu 18% de la impactul crizei financiare (anul 2008) până în prezent, în timp ce veniturile s-au dublat, de la 8,5 miliarde de lei în 2008 la aproape 16,8 miliarde de lei în 2015. Având în vedere cifrele raportate de Eurostat privind producţia agricolă pentru 2016, precum şi evoluţia preţului cerealelor (efectul nominal), Coface estimează că nivelul veniturilor raportate de către acest sector pentru 2016 înregistrează o creştere consolidată de 5%, comparativ cu anul anterior.

„Observăm o serie de factori care generează presiuni asupra lichidităţii companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor: volatilitatea veniturilor (pe fondul dependenţei de condiţiile meteorologice şi fluctuatiei preţurilor), scăderea profitabilităţii, întârzierea plăţilor de către APIA, extinderea termenelor de încasare a creanţelor şi tendinţa dezintermedierii cuplate cu susţinerea investiţiilor pe termen lung. În acest context, comportamentul de plata al companiilor din acest sector a înregistrat o deteriorare semnificativă în 2016”, a declarat Iancu Guda, Services Director, Coface România.

Conform declaraţiilor financiare depuse, studiul arată că lichiditatea companiilor se deteriorează în mod constant. Capitalul de lucru (raportul între activele circulante şi nivelul datoriilor pe termen scurt) scade de la 1,22 (anul 2012) la doar 1,05 (anul 2015), crescând gradul de fragilitate al companiilor în cazul neîncasării creanţelor sau volatilităţii preţurilor stocurilor, ambele scenarii fiind foarte probabile în acest sector. În acest context, gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt prin nivelul trezoreriei scade de la 14% (anul 2012) la doar 9% (anul 2015).

Una dintre principalele cauze care generează presiuni asupra lichidităţii este creşterea constanţa a perioadei de încasare a creanţelor, de la 112 zile în 2008 la aproape 193 de zile în 2015, mult peste media naţională înregistrată în acelaşi an, de 114 zile. Agricultura, în general, şi sectorul cultivării cerealelor, în special, înregistrează cel mai extins termen de colectare a creanţelor la nivel naţional. În acest context, companiile care activează în acest sector au solicitat extinderea termenelor de plata către furnizori, acesta crescând de la 215 zile (2012) la 335 zile (2015).

Indicatorii de profitabilitate sunt în scădere în perioada 2012-2015, cu o tendinţa de stabilizare în ultima parte. Nivelul profitului mediu consolidat la nivel sectorial pentru 2015 a fost de 5,7%, inferior mediei înregistrate în perioada 2011-2012 (aproximativ 8%), dar peste pragul minim de retabilitate atins în anul 2009.

Sectorul agriculturii, în general, este subfinanţat prin comparaţie cu valoarea adăugată generată în formarea PIB-ului. Ponderea agriculturii în formarea PIB a variat între 8%-10% în perioada 2007-2015, în timp ce soldul creditelor acordate de sectorul bancar în totalul creditelor a crescut de la 3%, în 2007, la doar 6,1% în 2016.

În 2016 s-au înregistrat 1.423 de procese comerciale împotriva companiilor din sector, în creştere cu 78% faţă de 2015. Cea mai mare creştere a fost în rândul proceselor de executare silită, respectiv 1.034 procese. În acelaşi timp, valoarea datoriilor fiscale restante din acesta industrie a crescut cu 32% pe parcursul anului anterior, de la 63 milioane lei în 2015 la aproape 84 milioane lei în 2016.

Citeşte şi: Sindicaliştii din Sed Lex PICHETEAZĂ Ministerul Finanţelor, NEMULŢUMIŢI de legea salarizării

Citeşte şi: Mişu Negriţoiu, revocat de la şefia ASF. Parlamentul a votat în unanimitate schimbarea acestuia din funcţie

Citeşte şi: GALERIE FOTO Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus demarează pe 18 mai. Care sunt schimbările

Citeşte şi: Cea mai mare daună achitată de Omniasig în 2016: 8 milioane de lei, în urma unui incendiu produs într-o hală

Citeşte şi: Comisia Europeană reduce estimarea pentru creşterea economică a României la 4,3%/ În România, inflaţia va creşte, iar deficitul bugetar va ajunge la 3,5% din PIB