Tăriceanu: Statele est-europene vor primi 10% din valoarea certificatelor pentru emisii de gaze

Măsura reprezintă un compromis cu ţările din estul Europei, îngrijorate de impactul certificatelor de emisii de CO2 asupra preţului energiei electrice. Franţa încearcă să obţină aprobarea următoarei faze, 2013-2020, a programului de tranzacţionare a certificatelor (Emissions Trading Scheme-ETS) la summitul UE din 11-12 decembrie.

Statele est-europene, care se alimentează cu electricitate în principal din termocentrale, sunt reticente să adopte programul propus de Comisia Europeană pentru combaterea încălzirii climatice, care prevede reducerea cu 20% a emisiilor de carbon până în 2020, şi insistă ca liderii europeni să ţină cont de emisiile reduse în anii anteriori.

Oficiali din România, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au criticat planul Uniunii Europene de a reduce emisiile de dioxid de carbon cu 20% până în 2020, întrucât ar urma să crească dependenţa acestor state de importurile de gaze naturale din Rusia.

Cele cinci state au criticat şi efectele măsurilor UE asupra preţului energiei, care ar urma să urce cu aproximativ 70% din 2013, când producătorii de electricitate ar urma să achiziţioneze certificate pentru emisii de CO2.

Planul Comisiei Europene presupune reducerea emisiilor poluante cu o cincime faţă de 1990, până în 2020, iar cea mai importantă măsură implică introducerea unui sistem de licitaţii deschise pentru acordarea de certificate de emisii de dioxid de carbon către companiile din energie, începând cu 2013, respectiv industrie, începând cu 2020.

Statele est-europene doresc să întârzie adoptarea pachetului deoarece consideră că producătorii locali de energie nu vor dispune de suficiente fonduri pentu a concura cu giganţi precum grupul german E.ON pe piaţa liberă a certificatelor de emisii poluante.

În prezent, industriile primesc gratuit o cantitate prestabilită de certificate verzi, însă trebuie să participe la licitaţii pe piaţa liberă dacă depăşesc cota de emisii poluante.