TURISMUL românesc. Durata medie a şederii: două zile. Străinii care vizitează România provin din Bulgaria şi Ungaria

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna mai 2017 au însumat 979,7 de mii, în creştere cu 10,6% faţă de cele din luna mai 2016, se arată într-un comunicat de la Statistică.

Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna mai 2017 73,0%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 27,0%, ponderi similare cu cele din luna mai 2016.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (75,6% din total turişti străini), iar din aceştia 86,7% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna mai 2017 au însumat 1911,9 mii, în creştere cu 0,2% faţă de cele din luna mai 2016.

Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna mai 2016 74,8%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 25,2%.

Referitor la înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa ( 74,3% din total turişti străini), iar din aceştia 86,6% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Durata medie a şederii în luna mai 2017 a fost de 2,0 zile la turiştii români şi 1,8 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna mai 2017 a fost de 26,5 % pe total structuri de cazare turistică, în scadere cu 1,8 puncte procentuale faţă de luna mai 2016.

Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna mai 2017 s-au înregistrat la spaţii de cazare pe nave (51,5%), hoteluri (33,3%), hanuri (30,2%), hosteluri (20,1%), vile turistice (18,9%), pensiuni turistice şi popasuri turistice (fiecare cu câte 18,8%)

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna mai 2017 de 1068,8 mii, în creştere cu 19,3% faţă de luna mai 2016.

Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (88,9%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 57,3% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (24,9%), Ungaria (21,8%), Italia (10,0%), Germania (9,3%), Regatul Unit (5,3%) şi Franţa (5,2 %).

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna mai 2017 de 1600,7 de mii, în creştere cu 13,9% comparativ cu luna mai 2016. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 67,3 % din numărul total de plecări.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.01-31.05.2017 au însumat 3848,7 de mii, în creştere cu 10,9% faţă de cele din perioada 1.01-31.05.2016.

Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.01-31.05.2017 76,2%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 23,8%, ponderi similare cu cele din perioada 1.01-31.05.2016.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au avut-o cei din Europa (75,8% din total turişti străini), iar din aceştia 84,5% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.01-31.05.2017 au însumat 7385,5 de mii în creştere cu 5,4 % faţă de cele din perioada 1.01-31.05.2016.

Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.01-31.05.2017 76,5%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 23,5%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa ( 75,2% din total turişti străini), iar din aceştia 83,3% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Durata medie a şederii în perioada 1.01-31.05.2017 a fost de 1,9 zile atât la turiştii români cât şi la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada 1.01-31.05.2017 a fost de 23,3% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de perioada 1.01-31.05.2016.

Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în perioada 1.01-31.05.2017 s-au înregistrat la spaţii de cazare pe nave (40,2%), hoteluri (29,6%), hanuri (18,7%), vile turistice (17,4%) şi hosteluri (17,2%).

Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare *) au provenit din Germania (103,3 mii), Italia (89,0 mii), Israel (87,9 mii), Franţa (58,0 mii), Regatul Unit (57,5 mii).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1.01-31.05.2017 de 4288,6 mii, în creştere cu 24,1% faţă de perioada 1.01-31.05.2016. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (90,3%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 56,5% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (26,5%), Ungaria (21,8%), Italia (10,4%), Germania (8,4%), Franţa (5,1%) şi Regatul Unit (4,9%) .

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1.01-31.05.2017 de 7410,4 mii, în creştere cu 25,0% comparativ cu perioada 1.01-31.05.2016. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 69,0% din numărul total de plecări.

Citeşte şi: Care este întrebarea la care NU trebuie să răspunzi niciodată în timpul unui interviu de angajare

Citeşte şi: ANALIZĂ ZF | Războiul ascuns pe care l-a declanşat PSD: Salariaţii (creşterea salariului minim) împotriva companiilor şi directorilor (impozitul pe cifra de afaceri şi taxa de solidaritate). Dacă aceste revoluţii fiscale duc România în zid, eşecul va fi şi al BNR-ului

Citeşte şi: Companiile unor fraţi din Japonia au vânzări de peste 46 de milioane de dolari din mâncarea falsă

Citeşte şi: El este cel mai puternic director financiar din România: La 45 de ani are pe mână 5,1 miliarde de euro