Video VIDEO, INTERVIU Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor: Proiecţia pe venituri este foarte prudentă. Emoţii am la fondurile europene

Când vine vorba despre atragerea banilor europeni, Viorel Ştefan spune că rezultatele au fost slabe fiindcă singuri am birocratizat excesiv procedurile la nivel naţional, iar cei care au gestionat acest proces au fost comozi şi le-a fost frică să-şi asume vreo responsabilitate. În ceea ce priveşte metodele de a-i convinge pe tineri să rămână în ţară, Ministrul Finanţelor îşi pune speranţele în “dorul de casă”.

Redăm interviul integral acordat în exclusivitate de Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Aţi vorbit despre un plan de măsuri, care va fi transmis până pe 25 aprilie la Bruxelles. Ce cuprinde acest plan de măsuri care securizează respectarea deficitului, în contextul în care Comisia Europeană avertizează că România va depăşi ţinta de deficit, aceasta ajungând la 3,6% în 2017?

Viorel Ştefan: Este o chestiune de metodologie. În ultimii ani metodologia Comisiei Europene (CE) este foarte prudentă. Însă şi cea utilizată de Comisia Naţională de Prognoză este prudentă. Viaţa a demonstrat că a avut dreptate Comisia Naţională de Prognoză. Asta ne arată cifrele din ultimii ani. CE crede că efectele stimulării financiare se duc în creşterea importurilor. Însă, avem programe pentru sprijinirea producţiei agricole.

Reporter: Dar, datele INS arată că balanţa comercială s-a dezechilibrat tot mai mult. Importurile au crescut mai rapid decât exporturile. În plus, nu importăm doar produse alimentare, ci şi alte tipuri de mărfuri pe care noi nu le mai fabricăm.

Viorel Ştefan: În cazul celor cu salarii mici, creşterea veniturilor s-a dus în consumul de alimente şi nu în achiziţionarea de maşini. Oricum, între prognoza noastră şi cea a CE apare o diferenţă de 0,6 puncte procentuale. Această diferenţă se explică, având în vedere eliminarea taxei pe construcţii speciale, reducerea supraccizei la carburanţi, reducerea cotei de TVA, măsuri cu un impact negativ cumulat de şapte miliarde. Comisia Europeană ne-a comunicat că, pentru prognoza de primăvară vor revizui datele pentru România, dacă transmitem un plan de măsuri până pe 25 aprilie. Reducerea cheltuielilor nu înseamnă tăieri de salarii. Centralizarea achiziţiilor publice poate avea un efect spectaculos pentru buget. De exemplu, sistemul în care, în România, se distribuie medicamentele, este unul păgubos pentru stat. Este o risipă.

Reporter: Revenind la planul de măsuri ce vor fi transmise la Bruxelles, care vor fi acestea?

Viorel Ştefan: În scopul elaborării acestui plan de măsuri am solicitat tuturor ordonatorilor de credite ca până la 5 aprilie să ne trimită măsurile specifice fiecărui minister, după care, la Ministerul Finanţelor se vor integra aceste propuneri şi vom elabora un document pe care îl vom transmite la Bruxelles până pe 25 aprilie, care să conţină măsurile într-o manieră cuantificabilă astfel încât la elaborarea prognozei de primăvară să determinăm adoptarea unei decizii a CE în sensul îmbunătăţirii prognozei pentru 2017 şi de ce nu şi pentru 2018. Ţintim ca în acest program de măsuri să identificăm chestiuni concrete legate de maximizarea randamentelor activelor statului sau mai exact spus cu o prelevare mai consistentă în legătură cu rezultatul financiar al companiilor publice. Pe de altă parte, avem în vedere modificarea sistemului de fiscalizare a exploatării resurselor naturale unde ştim cu toţii, se discută de ani de zile, că nivelul de fiscalitate, nivelul veniturilor pe care le colectează statul din exploatarea resurselor naturale este subdimensionat. Apreciem că este o resursă care ar putea fi mai bine valorificată şi ca atare poate contribui la îmbunătăţirea structurii veniturilor bugetare. Pe partea de cheltuieli ne uităm cu atenţie la economiile care se pot face în zona achiziţiilor publice prin punerea în funcţiune a unei unităţi de achiziţii centralizate la nivelul Secretariatului General al Guvernului (SGG). Dacă ne uităm la execuţia pe trimestrul I suntem în linie cu angajamentele din programul guvernamental unde deja identificăm o reducere a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile cu aproape 5%. Pe de altă parte, tot în structura SGG va fi pusă în funcţiune o unitate de audit care să evalueze modul în care sunt executate cheltuielile la toate instituţiile şi autorităţile publice în sensul eliminării redundanţelor, a cheltuielor neeconomicoase, ceea ce cu siguranţă ne va aduce o economie pe partea de cheltuieli. Deci, pe de o parte venituri, pe de altă parte cheltuieli. Efectul sperăm să fie acela de diminuare a estimării de deficit, asupra căruia suntem într-o divergenţă de opinii cu cei de la Comisia Europeană.

Reporter: Care sunt ţintele urmărite la companiile de stat?

Viorel Ştefan: Atunci când s-a luat decizia ca aceste companii să fie gestionate de manageri privaţi s-a avut în vedere maximizarea rezultatului activităţii acestor companii. În realitate, uitându-ne la execuţia pe 2016 am constatat că acest obiectiv nu a fost atins. De aceea, una dintre măsurile pe care le-am stabilit printr-un memorandum al Guvernului este ca, în exerciţiul financiar pe 2016, ar trebui să livreze la bugetul statului 90% din profit. Asta ca regulă generală. Sigur, fiecare companie va fi analizată în mod particular şi această prelevare de profit se va face până la limita la care nu va afecta buna funcţionare a companiilor şi nu va pune în pericol finanţarea proiectelor de dezvoltare a acestor companii. Aceeaşi analiză se va face şi în legătură cu profitul nedistribuit în exerciţiile anterioare lui 2016 de către aceste companii şi măsura în care această prelevare este raţională din punct de vedere economic şi nu periclitează bunul mers al companiilor şi acest profit va fi distribuit către bugetul de stat.

Reporter: Nu cumva bugetul a fost construit pe cifre mult prea optimiste?

Viorel Ştefan: Nu, dimpotrivă. Proiecţia pe venituri este foarte prudentă. Nici CE nu a criticat acest aspect. Algoritmul matematic este acelaşi cu cel al CE. Singurele emoţii le am la capitolul absorbţie fonduri europene. Vorbim despre 22 de miliarde de euro. Am preluat un sistem de gestiune defect. Abia spre jumătatea anului putem acredita sistemul informatic de decont cu CE. Însă, în buget am prevăzut banii necesari astfel încât să nu se blocheze proiectele cu finanţare europeană. De asemenea, există o facilitate de un miliard de euro de la Banca Europeană de Investiţii, pentru ca să se poată aplica pentru finanţare UE, să se poată contracta sumele pentru cofinanţare, facilitate care se adresează în special Ministerului Transporturilor. La Agenţiile pentru Dezvoltare Regională trebuiau semnate din ianuarie contractele, dar nu au avut suficienţi experţi evaluatori. Lipsa de capacitate administrativă şi întârzierile în ceea ce priveşte acreditările autorităţilor de management sunt principalele probleme. În ceea ce priveşte subvenţiile pentru agricultură, anul acesta le trecem prin buget fiindcă în 2016 s-a întârziat foarte mult şi banii au ajuns târziu la fermieri. Acum 95% dintre agricultori au primit deja banii. Vorbim despre bani care se vor regăsi în TVA, accize, salarii. Banii care se învârt de două-trei ori în economie.

Reporter: De ce credeţi că România nu a reuşit să construiască nici un kilometru de autostradă din fonduri UE? Vorbim şi despre o fugă de asumare a responsabilităţilor?

Viorel Ştefan: Cred că este vorba despre birocraţie excesivă generată la nivel naţional şi nu cerută de CE, frică, comoditate, neasumarea răspunderii. Pot să vă spun că se lucrează pe procedurile de achiziţie publică pentru simplificarea acestora şi eliminarea blocajelor. Este vorba despre contestarea în instanţă a atribuirii contractelor publice, care blochează ani de zile proiectele. Cei nemulţumiţi pot depune contestaţii la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Consiliul dă un răspuns, se poate semna contractul, iar cei nemulţumiţi de soluţia CNSC se pot adresa ulterior instanţei şi pot solicita şi despăgubiri.

Reporter: Mulţi economişti vorbesc despre o viitoare recesiune în următorul an.

Viorel Ştefan: Este foarte bine fiindcă începem să ne comportăm ca într-o economie de piaţă care presupune şi riscuri. Evoluţiile pe plan mondial pot determina intrarea în recesiune, însă aşa cum arată imaginea la nivel global nu există motive de îngrijorare. Administraţia Trump se pregăteşte să relanseze economia SUA, iar la nivelul UE economia este în creştere. Brexitul nu cred că poate avea vreun impact fiindcă în procesul de negociere ambele părţi vor fi foarte atente. Se va realiza un consens astfel încât să nu se blocheze economia. Mai mult chiar, unele companii din Marea Britanie ar putea să se reloce în România. Avem o fiscalitate redusă, stabilitate şi costuri încă reduse cu forţa de muncă, cu toate că această epocă este spre final. Dacă veniturile din economia reală vor creşte, acest lucru se va reflecta şi într-o ofertă mai calitativă a forţei de muncă. Un alt argument este buna pregătire a specialiştilor români.

Reporter: Cu toate acestea specialiştii despre care vorbeaţi, dar şi mulţi tineri părăsesc România. Ce măsuri va lua guvernul pentru a frâna plecarea acestora din ţară fiindcă doar 100 de lei la salariu nu va fi suficient?

Viorel Ştefan: În primul rând trebuie să le oferim şansa unor câştiguri mai bune şi un nivel de trai civilizat, la fel ca în ţările europene: un sistem de educaţie mai bun, unul sanitar etc.

Reporter: Şi totuşi, la rectificarea bugetară din vară, dacă va fi nevoie, de unde veţi tăia?

Viorel Ştefan: Eu am început să fiu din ce în ce mai optimist. Am primele indicii în legătură cu execuţia primului trimestru şi indiciile ne conduc spre un rezultat pozitiv, la nivel de 0,2% din PIB, deci undeva peste 1,5 miliarde excedent pe primul trimestru. Sper chiar să fie mai consistent, dar rezultatul final îl vom avea pe 25 aprilie. Dacă acestea sunt evoluţiile şi pe trimestrul II, cu siguranţă rectificarea din vară va fi una pozitivă şi nu se va pune problema reducerii de cheltuieli, ci eventual a redistribuirii între ordonatori şi suplimentare de plafoane de cheltuieli acolo unde apare acestă nevoie. Evoluţia economică generală, contextul economic general, confirmat de execuţia bugetară pe trimestrul I, mă face să cred că la jumătatea anului vom opera o rectificare pozitivă.

Reporter: Deci nu se va pune problema tăierii bugetului pentru investiţii...

Viorel Ştefan: Cu siguranţă nu. Aici am o altă îngrijorare în legătură cu capacitatea administrativă de implementare a proiectelor de investiţii. Cu siguranţă nici un proiect de investiţii nu va suferi în 2017 de lipsă de finanţare. Ne vom uita cu atenţie maximă la modul în care se implementează aceste proiecte şi vom încerca să le susţinem, să intervenim în sensul creşterii capacităţii adminsitrative astfel încât ordonatorii de credite să aibă toate condiţiile necesare, şi aici mă refer inclusiv la resursele umane, la resursele de personal specializat, necesar implementării proiectelor de investiţii.

Reporter: Când va fi gata legea redevenţelor şi ce noutăţi va aduce?

Viorel Ştefan: Trimestrul II este intervalul de timp în care colegii de la Ministerul Economiei ar trebui să finalizeze proiectul privind modificarea legii redevenţelor şi noi facem parte din colectivul interministerial care lucrează la elaborarea acestui proiect. Intenţia este ca să aducă într-o singură reglementare tot ce este legat de stabilirea şi încasarea de redevenţe, în legătură cu toate resursele naturale, de la exploatări de balast de pe fundul apelor, până la ape minerale şi, de ce nu, mergând până la exploatările petroliere, de gaze natural, miniere etc. Dorim să fie o singură reglementare astfel încât orice întreprinzător dornic de a dezvolta o afacere în acest domeniu să găsească într-o singură lege tot ce este relevant pentru a face un plan de afaceri. Pe de altă parte, în Codul Fiscal vom regăsi un capitol distinct în legătură cu impozitarea profitului realizat în cadrul unor astfel de activităţi pentru că sunt activităţi cu un specific anume, care ar trebui să aducă un impozit suplimentar pe lângă veniturile realizate din impozitarea profiturilor cu caracter general. De aceea, lucrăm ca în Codul Fiscal să fie un capitol privind impozitarea profitului realizat din activităţile de exploatare a resurselor naturale, sistem în cadrul căruia dorim să fie două componente: un nivel de impozitare pentru profitul realizat din exploatarea resurselor naturale exportate ca atare din România şi un alt nivel, care să fie mai mic, stimulativ, pentru impozitarea profitului realizat din exploatarea şi prelucrarea în România a resurselor de acest gen. Împreună cu sistemul de redevenţe va da o imagine completă a modului în care România va impozita exploatarea resurselor naturale.

Citeşte şi: Ford România face noi angajări în fabrica din Craiova. Aproximativ 1000 de posturi sunt disponibile

Citeşte şi: Primăriile primesc bani de la Agenţia Naţională de Cadastru pentru lucrări de cadastru general

Citeşte şi: Noul concept de mall ce va cuceri România: STRIP MALL. Primul, INAUGURAT la Oradea

Citeşte şi: FOTO Inovaţie în dialogul companii-clienţi: Apa Nova reia consultările directe cu bucureştenii

Citeşte şi: Angajaţii BMW organizează primele greve din ultimii 20 de ani