Adrian Sârbu: Ordonanţa-trenuleţ nu va rezolva nimic. Bugetul României e o cutie neagră urât mirositoare. Deciziile importante ale României vor fi votate de UDMR

“Cred că domnul Ciolacu, în calitate de prim-ministru al României, trebuie să facă rost în anul 2025 de vreo 300 de miliarde de lei.

Domnul Ciolacu, anul trecut, că tot domnia sa a fost prim-ministru, a decis. Domne, mi-ai dat 130 de miliarde de euro, cât or fi, 650 de miliarde de lei? Nu mi-ajung. Ia să mă mai împrumut în numele tău. Te-a întrebat pe tine, Hofi, domnul Ciolacu? Nemo, te-a întrebat pe tine, domnul Ciolacu, dacă are voie să se împrumute?

Şi ne-au centrat această ordonanţă trenuleţ. Domnul Ciolacu şi armata lui de pesedişti doreşte să crească taxele. Adică pe româneşte ţi-a băgat mâna în buzunar fără să te întrebe. De ce? Pentru că, din nefericire, Constituţia României şi tu, cea şi cel care te uiţi la mine, îi permiţi, chiar dacă ai votat împotriva lor.

Microintreprinderile. Hai să le sparg, să le taxez. De ce? Merg bine. Tăiem de la IT şi de la construcţii facilităţile fiscale. Domne, extraordinar impact au aceste tăieri. Deci, ce vedem aici, Hofi, este o spoială, un praf în ochi, un praf murdar şi urât mirositor în ochii cetăţeanului, inclusiv ai noştrii spectatori şi în ochii noştri, în ceea ce priveşte restrângerile costurilor bugetare.

Noi nu avem niciun fel de strategie, niciun fel de planificare şi nu vrea nimeni să spună din guvernele ăstea de impostori că în 2026, 7, 8, 9 vine valul pensionarilor, aşa-zişii decreţei. Aceşti oameni vin la pensie, au contribuit. Ce le dăm? Ce să le dăm? Trenuleţuri. Să se joace cu ele. Că bani în 2026, 27, 28 nu o să avem dacă noi nu scoatem afară până atunci minim jumătate din bugetari, îi ducem în sectorul privat, să muncească acolo.

Şi fii atent ce conţine ordonanţa asta trenuleţ la vagonul de dormit. Există o derogare de la o lege care îl obligă pe primul ministru şi pe ministrul finanţelor, când ajung la 60% care îi prag stabilit de maximă îndatorare într-o ţară europeană, să treacă la măsuri de tăieri bugetare.

Şi aceşti domni, prin această ordonaţă, în vagonelul ăla mai micuţ de dormit, au hotărât să suspende această obligaţie.

Dacă tu te-ai pus să citeşti ordonanţa asta, nu înţelegi nimic.  Şi e normal, pentru că bugetul României e o cutie neagră şi urât mirositoare care nu îţi spune nimic de ce se întâmplă în buget.

Trenuleţul ăsta nu rezolvă nimic şi acest an va fi un an marcat grav încălcările grave de disciplină financiară şi evident de disciplina managementului a reprezentanţilor partidelor care au format şi formează administraţia României. Nu o să facă nimic ordonanţa-trenuleţ”, a avertizat Adrian Sârbu.

Ai votat împotriva Democrativei, ai primit Democrativa 2

“Democrativa asta se diluează. Ei, ca să fie la putere, trebuie să-i tragă şi pe UDMR, un partid fără bază legală. E un partid etnic, şi ca să nu fie numit partid că nu se poate constitui, este un ONG. Un ONG care a reuşit să atingă un alt obiectiv UDMR. A obţinut ministrul Finanţelor României. Şi prin această situaţie, prezenţă în CSAT.

De fapt, astăzi, această Democrativă numărul doi se bazează pe voturile UDMR şi ale minorităţilor. Deci, în asemenea hal s-a degradat puterea celor două partide care au constituit democrativa anterioară, Democrativa 1 Ciucă-Ciolacu, încât au trebuit să-şi atragă la guvernare şi alte guri flămânde, UDMR şi minorităţi, care, evident, că o să creeze o oportunitate pentru mulţi necuprinşi în buget în trecut să fie cuprinşi acum. Şi ne trezim că, de fapt, deciziile importante ale României vor fi votate de UDMR.

Eu am o nelinişte faţă de capacitatea acestui guvern, format din ce în ce mai multe partide, care sunt din ce în ce mai inexistente ideologic. O dată. Doi, inexistente ca prezenţă reală în societate, adică nu au fani. Uite-te şi tu, democrativa până în 23 decembrie au făcut-o cu două partide, şi acum trebuie să o facă cu patru.

Că i-au făcut şi pe minoritari ăştia, alţii care votează fără drept. Ei au intrat în Parlament ca să-şi reprezinte comunităţile. Eu n-am nimic împotriva prezenţei comunităţilor, eu am împotriva prezenţei lor ca oameni de decizie. Ei nu sunt un partid, sunt un grup, grup balama. E balamaua UDMR şi balamaua minorităţilor care trebuie să participe la formarea unei majorităţi care nu are niciun fel de coerenţă ideologică”, a afirmat Adrian Sârbu.

Ciolacu 2, un guvern de neîncredere. Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

Un sondaj Mediafax-ZF-Aleph News arată că 89% din cei peste 35.000 de respondenţi spun că Guvernul Ciolacu 2 nu răspunde aşteptărilor lor, ca administrator al României în anul 2025, iar 11%, spun că da.

“Nu suntem ca şi naţiune într-o stare de suferinţă. Suntem în faţa unui pericol, e un tsunami care vine către noi şi ne facem ca nu-l vedem unii dintre noi care ar trebui să fim acolo. Să alarmăm. Îţi mulţumesc că eşti interesată de aceste subiecte.

România a rămas în comunism şi în democraţie. Şi politrucii şi securiştii trebuie să conducă ţara. Bă, fraţilor, nu-i nevoie de voi. Ori ne omorâţi pe noi toţi, ne daţi afară şi vedeţi ce faceţi că o să muriţi de foame. Ori respectaţi-ne. Staţi mai ascunşi.

Principalul sacrificiu pe care trebuie să-l facă aceşti cetăţeni e să se uite în oglindă şi să ajungă la concluzia că n-au ce căuta acolo ”, a afirmat Adrian Sârbu.

Cum determini Guvernul Ciolacu 2 să guverneze în interesul tău

“Avem Guvern iar de 16 ministere. Ţi-am mai spus-o şi spectatorii noştri au agreat. Sunt şapte funcţii ale unui guvern: de administrare a bugetului public, de apărare a cetăţeanului, de dezvoltare şi protejare a resursei umane, de învăţare, de planificare şi dezvoltare economică şi tehnologică, de administrare a teritoriului şi de reprezentare. Şi nu o să fie departe ziua aia când România va avea un guvern cu şapte funcţii.

Dar ce să facă oamenii ăştia? Reorganizarea guvernului şi administraţiei. Reducerea personalului bugetar. Creşterea natalităţii.  Investiţii strategice în educaţie şi infrastructură. Investiţii în apărare. Sunt cinci lucruri. Le-ai văzut în vreo ordonanţă-trenuleţ? O să le vezi într-o aşa-zisă construcţie de buget.

Şi noi ce trebuie să facem mai departe? Simplu. Să creştem PIB-ul de la 18.400 la 53.000 de euro. Ca să creştem aşa, fiecare guvern să se angajeze că are o strategie”, a mai spus Adrian Sârbu.