COMENTARIU Lelia Munteanu / Richard Haass: “Trebuie să tratăm cu Rusia pe care o avem, nu cu cea pe care ne-am dori-o”

Tot mai multe voci autorizate au început să spargă barajul de propagandă patetică ridicat în jurul războiului din Ucraina. Ieri, Richard Haass, preşedintele Consiliului pentru Relaţii Externe (influentul Council on Foreign Relations), a publicat o analiză în care se întreabă dacă mai poate juca vreun rol diplomaţia în relaţiile dintre Rusia şi Occident. Din poziţia pe care o ocupă, Haass nu poate anunţa falimentul diplomaţiei, însă scepticismul său bine temperat ar trebui să pună pe gânduri principalii actori ai tragediei numite Ucraina. 

 

„Invazia brutală a Ucrainei de către Rusia a adus relaţiile cu Statele Unite la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul războiului rece”, remarcă Richard Haass. „SUA au optat să evite implicarea militară directă în război, dar fac foarte multe pentru a-şi afecta traiectoria, inclusiv alimentând Ucraina cu cantităţi mari de arme, informaţii şi instruire din ce în ce mai avansate, astfel încât aceasta să poată rezista cu succes şi potenţial să învingă forţele ruseşti”. 

 

Războiul e posibil să se prelungească ani de zile, avertizează preşedintele Consiliului pentru Relaţii Externe. Pe de o parte - explică - deşi interesul Ucrainei e să-i pună capăt, oprind vărsarea de sânge şi distrugerile, preşedintele Zelenski îşi doreşte o pace condiţionată de asigurarea suveranităţii (însemnând inclusiv recâştigarea teritoriilor ocupate) şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi de crime de război. Dinspre partea sa, Putin trebuie să justifice costurile enorme ale invaziei în faţa propriilor cetăţeni. 

 

Ce opţiuni are Occidentul? se întreabă Haass. Una dintre ele: „să lege întreaga relaţie cu Rusia de acţiunile Rusiei în Ucraina”. Dar “ar fi o greşeală, pentru că Rusia poate afecta alte interese occidentale, cum sunt limitarea capacităţilor nucleare şi de rachete ale Iranului şi Coreei de Nord şi succesul eforturilor globale de limitare a emisiilor care provoacă schimbările climatice”.

 

Soluţia pe care o propune diplomatul american: “diferenţele profunde cu privire la Ucraina nu trebuie să împiedice desfăşurarea de afaceri reciproc utile dacă ambele părţi sunt dispuse să se compartimenteze. Dar protejarea posibilităţii de cooperare selectivă va necesita o diplomaţie sofisticată şi disciplinată. Pentru început, SUA şi partenerii săi vor trebui să prioritizeze, ba chiar să-şi limiteze obiectivele în Ucraina. Asta înseamnă renunţarea la discuţiile despre schimbarea regimului de la Moscova. Trebuie să tratăm cu Rusia pe care o avem, nu cu cea pe care ne-am dori-o. Poziţia lui Putin poate ajunge să fie contestată din interior (sau el poate ceda provocărilor de sănătate care s-au semnalat), dar Occidentul nu e în măsură să organizeze înlăturarea lui, cu atât mai puţin să se asigure că cineva l-ar înlocui mai bine. De asemenea, guvernele occidentale ar fi înţelepte să amâne discuţia despre tribunale pentru crime de război vizând oficiali ruşi de rang înaltşi să nu se laude că ajută Ucraina să ţintească generalii şi navele ruseşti. Războiul şi investigaţiile sunt în desfăşurare, iar ruşii trebuie să vadă un anumit beneficiu în a acţiona responsabil (…).

Guvernul Statelor Unite ar trebui să precizeze că, spre deosebire de remarcile Secretarului Apărării, Lloyd Austin, scopul Americii nu este să folosească războiul pentru a slăbi Rusia. Dimpotrivă, Statele Unite ar trebui să sublinieze că doresc ca războiul să se încheie cât mai curând posibil, în condiţii care reflectă statutul suveran şi independent al Ucrainei (…). Occidentul ar trebui să analizeze cu atenţie obiectivele sale de război şi modul în care le urmăreşte. Scopul ar trebui să fie ca Ucraina să-şi controleze întreg teritoriul, dar acest lucru nu justifică neaparat încercarea de a elibera Crimeea sau chiar toată regiunea de est Donbas prin forţă militară. Unele dintre aceste obiective ar putea fi mai bine servite prin diplomaţie şi relaxarea selectivă a sancţiunilor. Dar, până când conduita Rusiei nu se va schimba, sancţiunile nu ar trebui doar să rămână în vigoare, ci să fie extinse pentru a acoperi importurile de energie care finanţează efortul de război al Rusiei”.