COMENTARIU Marius Oprea: Ce nu avem încă? Noul vaccin anti-Confuzie

”Nu te teme, turmă mică”, spune Iisus în Evanghelii. La fel spun acum şi promotorii vaccinării în masă, dar nu ştiu să citeze. Ca şi creştinismul, vaccinul anti-Covid a devenit o chestiune de credinţă. Căci, raţional, nu ni s-au dat prea multe argumente, ca să ne însuşim ideea că lucrurile vor sta, într-adevăr, mai bine peste un an încolo. Sînt încă multe necunoscute. Noul vaccin nu a fost îndeajuns testat, e drept că nu doare şi nu are, la prima vedere, efecte secundare notabile. Dar peste un an, doi, peste cinci sau nouă, nimeni nu ştie. Poate că nu virusul va suferi mutaţii, ci noi. Le suferim chiar şi acum, înainte de vaccinare.

Aflu că tocmai am fost socotit, aprioric, ”populaţie generală”. Nu lucrez în domeniul sanitar, nici nu mă încadrez în vreo ”zonă de risc”. Mai aflu că, dacă încerc de pe acum să mă înscriu pe platforma de vaccinare şi nu fac parte din prima categorie, cea a medicilor, sau din clubul devenit brusc select al asistenţei medicale şi personalului asociat, sînt automat respins şi STS îmi comunică, nici mai mult, nici mai puţin, că sînt o ”persoană inexistentă”. Cu alte cuvinte, nici măcar că fac umbră pămîntului degeaba. Dar nici umbră nu sînt. O întrebare, dincolo de această ”discriminare”, mă frămîntă: de unde au ştiut cei ce au construit platforma aceasta, cine lucrează şi cine nu, în sistemul medical? Au avut acces deci, la informaţiile cu caracter privat, privind populaţia României - şi s-au folosit de acest acces. Ce-or mai şti ei? De ce boli suferim, de pildă? Ce am mîncat ieri, poate? Virusul scoate la iveală şi feţele necunoscute ale realităţii în care trăim.

Vaccinarea în masă este ”opţională”, ni se spune, deşi în Spania s-a anunţat deja că se vor face ”liste” cu cei care o refuză. Sînt temeri, exprimate pe acest subiect, mai ales pe platformele de socializare (şi uneori au început să fie cenzurate), cu privire la vaccin: că ar avea efecte perverse, că se va implanta prin ele un cip, care te va îndemna ba să cumperi mai mult, ba să te sinucizi. Multe aberaţii, ca şi multe îndemnuri, reclame fără perdea, de fapt, la ceea ce este în sine un produs. Vaccinul în sine dă prilej unui soi nou de promovare a consumerismului, care de pe acum se anunţă a fi boala noului secol, ba poate a unei bune părţi a mileniului care a început. ”Cumpăraţi, cumpăraţi, cumpăraţi”, pare a fi îndemnul Leninului secolului XXI, care ia, la început, forma unei injecţii care te fereşte de boală.

De astă dată, ”sentimentul românesc al fiinţei”, cea blocată în istorie, pare că ne este favorabil, iar circumspecţia noastră tradiţională care nu se dezminte ne va feri, poate, de un rău şi mai mare decît boala în sine. N-avem de unde şti. Mă întreb ce-ar fi spus bunicul meu, care i-a aşteptat o viaţă întreagă pe americani, înjurînd în amurg ’tu-i America măsii, la capătul unei zile la care aceştia nu se iviseră, în timp ce privea apusul de pe treptele casei, cu pălăria dată pe ceafă, dacă ar fi văzut venind acum americanii salvatori, sub forma unui ser ”Pfizer-Biontec”. Ce încredere ar fi avut el, în această nouă formă de salvare a lumii? Bănuiesc că nu prea mare.

Aşa cum ar fi făcut probabil şi bunicul meu, românii nu se înghesuie la vaccinare. Am zilnic discuţii în casă, pe această temă, cu soţia mea – nu e antivaccinistă, dar nu vrea să audă de vaccinarea anti-Covid. De fapt, femeile se arată cele mai reticente la aceasta, aşa cum relevă un sondaj IRES din perioada 18-21 decembrie: numai 29,5% dintre ele sînt decise să se vaccineze, faţă de 37,4% bărbaţi. Am avut o undă de satisfacţie, să văd că în lume se întîmplă ca la noi în casă. Mai mult, se arată decise să nu se vaccineze 25,9% dintre femei – cu două procente mai mult, decît bărbaţii. În rest, cele mai mari procente sînt ale indecişilor şi cîteva ale celor care nu ştiu sau nu răspund.

Ceea ce mi se pare, însă, fascinant (şi de neînţeles) e că tocmai tinerii, cei cu vîrste între 18 şi 35 de ani, ”bazinul electoral” al ”progresiştilor” de genul partidului USR-PLUS, cei între care se regăsesc ”internauţii” care-i beştelesc pe aceia de vîrsta mea care mai merg la biserică, vor să se vaccineze în cea mai mică proporţie: numai 18.9%, comparativ cu mai mult de dublu, 43,8% al celor cuprinşi între 51 şi 65 de ani, care vor să-şi administreze serul-minune anti-Covid. Ce să mai înţelegi?

Decît că trăim într-o lume confuză, din care nu ne va scoate nici noul an, 2021. Ba, poate, ne va vîrî şi mai adînc – odată ce se vor ivi efectele economice ale unui an în care nu s-a întîmplat nimic, mai bine spus, n-am făcut mai nimic, în afară de a sta izolaţi în case şi a ne uita pînă la saturaţie la televizor. Ba la preşedintele care ne-a îndemnat redundant şi contraproductiv să ne spălăm pe mîini şi să purtăm mască (dovedită apoi ”neconformă”), ba la curba zilnică a infectărilor şi a noilor restricţii impuse de guvern. Să nu uit, am mai avut şi două rînduri de alegeri, cu care ne-am ales cu un nimic şi mai mic: guvernul Cîţu.