COMENTARIU Marius Oprea: Un mesaj de Anul Nou: ”România fără destinaţie” a lui Florin Cîţu

Cei care au mai pus mîna pe carte ştiu că versul din melodia trupei ”Aerosmith”, citat de Cîţu, îi aparţine poetului şi eseistului american Ralph Waldo Emerson, care a trăit la începutul veacului XIX. Acesta a mai lansat, între altele, un îndemn: ”Termină fiecare zi şi termină cu ea. Ai făcut ce ai putut. Fără îndoială că s-au strecurat unele gafe şi absurdităţi; uită-le cît de repede poţi. Mîine este o zi nouă. Începe-o senin, fără a te împovăra cu vechile tale prostii”. Ei bine, dacă Florin Cîţu ar fi citit Emerson, sau mai bine zis ar fi ştiut că nu ”Aerosmith” a cugetat despre viaţa ca o călătorie, poate că ar fi ascultat nu numai rock, ci şi îndemnul pe care l-am citat al gînditorului american.

Dar nu. Cîţu nu vrea să renunţe. Continuă cu ”vechile lui prostii” şi ne minte în faţă, chiar de anul nou, Spune că ”încheiem anul cu rezultate mult peste aşteptări, din punct de vedere economic”. Zău? Păi, numai la propoziţia asta, românului îi sare sarmaua din gît, de indignare! El n-a intrat într-un magazin? Lui nu-i vine factura la gaze, la electricitate? Pe ce lume trăieşte?

Apoi Cîţu continuă, cu aceeaşi seninătate, vorbindu-ne de păstrarea unui ”deficit bugetar mai mic de 7%”, ”creşterea perspectivei de rating a României de la negativ la stabil”, că a rămas euro sub pragul de 5 lei. Se laudă că atîta vreme cît a ”gestionat” el treaba, a dat dovadă de ”prudenţă, profesionalism şi predictibilitate. Şi mă mîndresc cu asta. Indiferent ce ar spune unii, cifrele sînt cifre”. Şi arată că, atîta cît a depins de guvernul său, ”mi-am îndeplinit misiunea faţă de români”. Poate că, din acest motiv, Partidul Naţional Liberal a ajuns la un declin istoric în sondajele de opinie. Acestea arată tendinţa PNL de a ajunge, din cel mai mare partid opus PSD-ului, nu numai o anexă a lui la guvernare, dar şi să rişte să se bată pentru locul doi în preferinţele electoratului cu AUR-ul, care creşte în sondaje pe cît scad liberalii.

Florin Cîţu ne mai anunţă o ”realizare” a sa: ”datoria publică nu a trecut de 50% din PIB”. Măi, să fie! ”Amazing”, cum cîntă ”Aerosmith”! Ca şi cum ar fi moştenit-o şi pe asta aşa, şi a reuşit să o păstreze! Ca şi cum nu el a adus ţara într-un grad de îndatorare, fără precedent! Ar trebui să-i mulţumim, că nu ne-a îndatorat cu mai mult de jumătate din PIB!?

Citîndu-l pe Cîţu, ”indiferent ce ar spune unii, cifrele sunt cifre”: între 2011 şi 2018, datoria externă a României a oscilat între 94 şi 99 de miliarde de euro, înregistrînd un salt de peste 100 de miliarde doar în 2013 – apoi a scăzut. Dar, din 2019, mai precis din ultima parte a anului, de cînd Florin Cîţu a ajuns ministru al finanţelor, datoria externă a României a făcut salturi spectaculoase, care nu pot fi integral justificate de pandemie.

E drept, Covid-ul a costat, dar nici acum nu ştim cîţi bani au fost aruncaţi pe măşti neconforme, pe ”izolete” şi pe tone de vaccinuri care au trebuit donate, pentru că nu se mai vaccina nimeni. Atîta vreme cît preşedintele Iohannis ne încuraja să jucăm golf şi ne spunea că am învins pandemia, iar premierul Cîţu îşi aduna ”echipacîştigătoare” la întîlniri electorale prin ţară, în competiţia pentru cîştigarea şefiei liberalilor şi apoi la Congres, n-ar fi trebuit, dacă Florin Cîţu se laudă cu ”predictibilitatea”, să fi aruncat atîţia bani pe vaccinuri. Dar nici ele singure, nu puteau justifica împrumuturile: cît ţara l-a avut ministru de finanţe şi apoi premier pe Florin Vasile Cîţu, datoria externă a României a crescut de la 109,7, cît era la finele anului 2019, la nu mai puţin de 133,6 miliarde de euro, în septembrie 2021. În medie, cu peste un miliard de euro pe lună.

Ca să vă faceţi o idee asupra dimensiunilor actualei datorii externe, moştenită de la Cîţu, putem compara această datorie cu banii cu care Ion Iliescu şi-a cumpărat ”liniştea” şi votul românilor, în 1990: din decembrie 1989, cînd România era ţara fără datorie externă, ţara a ajuns, după un, an la 2 miliarde de euro datorie. Dar nu de 24 de miliarde, împrumutate în douăzeci de luni!

Nu numai că ne-a sărăcit prezentul, dar Cîţu e cel care ne-a amanetat viitorul. Dacă pentru el viaţa ”nu este o destinaţie”, ca să-i parafrazăm citatul care-i sună în cap cu melodia celor de la ”Aerosmith”, pentru noi viaţa are deja o menire: aceea de a fi datori vînduţi, fără a şti pentru ce. Nu l-ar putea ruga colegii să nu mai posteze nimic pe facebook? Face rău partidului, cît a mai rămas din el şi ne strică prima zi din an, cu urările sale, în care ne promite, înspăimîntător, că va reveni: ”voi continua şi ca preşedinte al Senatului, şi preşedinte PNL. V-am promis #RomaniaLiberala şi împreună o să o facem”.

Aşa să ne ferească Dumnezeu, în acest nou an şi în cei următori, de ”România fără destinaţie” a lui Florin Cîţu!