COMENTARIU Sorin Avram: Limba de lemn a lui Iohannis, aşchiile şi rănile

Numai că românii nu au votat pentru ca ţara să meargă pe aceleaşi drumuri cu gropi, care nu se modernizează pentru că şantierele sunt blocate ca urmare a creşterii preţurilor materialelor de construcţie, iar Guvernul nu a catadicsit să dea mai repede o ordonanţă de urgenţă care să rezolve problema.

Românii nu au votat pentru ca ţara să meargă paralel cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, care nu doar că au primit aprobări pentru PNRR-uri, ci au şi încasat primii bani pentru redresarea economiilor grav afectate de pandemie.

Românii nu au votat pentru creşteri ale preţurilor, ci pentru creşterea nivelului de trai.

Românii nu au votat pentru ca cineva să le repete zilnic că, de fapt, ei o duc bine.

Românii nu au votat pentru ca România să mărească organigrama prefecturilor şi cea a ministerelor, astfel încât să încapă în schemă toate pilele partidelor desemnate să conducă ţara.

Românii nu au votat nici pentru ca premierul să folosească banii publici pentru a-i convinge pe aleşii locali să-l voteze preşedinte de partid.

Românii nu au votat pentru ca Guvernul şi principalul partid de guvernământ să fie la discreţia unui preşedinte leneş şi arogant, care intervine doar atunci când îi sunt ameninţate interesele personale.

Au fost rând pe rând ruşii, chinezii, comuniştii, antireformiştii, cei care au vrut să dea Ardealul ungurilor, unii care făceau înţelegeri cu evrei, alţii care schimbau legile justiţiei noaptea, ca hoţii, cei care doreau să scoată ţara din NATO şi UE, penalii, pesediştii şi udemeriştii. A venit acum rândul celor de la USR-PLUS. Urmează liberalii care nu vor vota cu Florin Cîţu la alegerile din PNL.

Stat de drept, parcurs european, reforme, justiţie independentă, valori euro-atlantice şi prosperitate sunt cuvinte şi expresii pe care Klaus Iohannis le-a golit de conţinut cu limba sa de lemn pe care şi-o ascute de fiecare dată când vrea să-şi impresioneze admiratorii ori pentru a se răţoi la cei care îndrăznesc să-i strice jocurile. O limbă de lemn din care sar aşchii care rănesc bunul simţ, logica elementară şi realitatea.