COMENTARIU Valeriu ŞUHAN: Elicopterul cu bani...

În această săptămână Germania a lansat testarea venitului minim garantat.

Un grup de 120 de nemţi vor primi 1.200 Euro lunar, timp de 3 ani.  

La ei, suma este considerată dincolo de pragul sărăciei.

Banii ăştia n-au nici o legătură cu celelalte venituri ale subiecţilor şi sunt neimpozabili.

Bani „moca”, cum ar veni...

În mod plastic, finanţiştii definesc conceptul ca „bani din elicopter”.

În cadrul testului mai sunt cuprinse 1.300 de persoane care asigură termenul de comparaţie cu cei 120 de fericiţi, voluntari dealtfel.

Cu toţii s-au obligat să completeze periodic chestionare, inclusiv despre stările lor emoţionale privind experimentul în sine.

Se vorbeşte despre acest concept de câţiva ani şi chiar a fost aplicat în Finlanda dar şi în Statele Unite, anul trecut, în plină pandemie.

Îl regăseşti tot mai frecvent în dezbaterile specialiştilor în domeniul economiei şi finanţelor, în structurile UE şi am observat că şi Forumul de la Davos îi consacră spaţii largi.

Sigur, există adepţi şi adversari, dar iată că ideea suscită un interes crescând.

Nu vă impacientaţi, n-am să mă lansez în comentarii de specialitate pentru că nu vreau să mă fac de râs.

Nu mă pricep şi nu vreau s-o fac pe deşteptu’.

Am altele de comentat, dar se referă la aspecte care nu ţin de economie sau finanţe decât adiacent.

Este clar că lumea se schimbă într-o manieră care presupune o subtilitate pe care însă nu o percepem suficient.

Se naşte o lume nouă, nu neapărat pe ruinele democraţiei pentru că ea nu va fi înlăturată prin mijloace violente, revoluţionare, care s-o dărâme.

Democraţia, participativă sau reprezentativă, se stinge încet şi asta ne dă angoase mai mult nouă, cei care n-am prea avut parte de ea.

Antreprenoriatul va rămâne un privilegiu în mâinile câtorva la nivel planetar, iar economia de piaţă se va fi consumat în forma pe care o cunoaştem.

Pentru mulţi dintre noi se regăsesc din ce în ce mai multe semne că uniformizarea comunistoidă însoţită de o vădită mediocritate, ne invadează agresiv.

Zâmbesc strâmb la gândul că discursul ultraliberal de-acum, de la noi, se potriveşte ca nuca-n perete cu egalitarismul care se prefigurează.

Să vezi belea când or da cu banii-n noi din elicopter...