COMENTARIU Valeriu Şuhan: Ghid de apărare în stare de urgenţă ( II )

Ai zice la prima vedere, că nu-i chiar rău. Mai un film, mai Facebook, mai Insta, mai tot felul de alte site-uri de cumpărături, de dezvoltare personală, neapărat, mai un mesaj, mai altul, către prieteni, cunoscuţi, chestii d-astea. Una peste alta… plăcut. Deocamdată.

Peste toate însă, munca de-acasă. Se pare chiar, că muncim mai mult de-acasă, decât atunci când eram efectiv, la birou.

Una peste alta, suntem într-un şuvoi de informaţie, pe cât de variată, pe atât de voluminoasă.

Vă vine sau nu să credeţi, acest enorm volum de informaţie aduce cu sine un pericol perfid, ascuns, abil şi la fel de prolific, precum coronavirusul ăsta, de tip nou.

E vorba chiar, de informaţia în sine. Funcţie de maniera în care este prezentată, de contextul în care e plasată, de modul în care este individualizată, de amploarea care i se dă sau de originea ei, aceasta, informaţia, se poate transforma într-o armă. Una letală, devastatoare.

Capacitatea media de a pătrunde în fiecare casă, în mintea fiecărui om, a crescut înmiit forţa distrugătoare a informaţiei, aflată initial, într-o formă latentă, benignă. Prin intermediul mass media o informaţie banală poate fi manipulată astfel încât să aibă efectul unei bombe.

În ultimul timp, aşa cum v-am mai semnalat, situaţia tensionată în care ne aflăm, a ocazionat unor terorişti de presă, de fapt mai degrabă nişte fomişti inconştienţi, posibilitatea de a lansa informaţii false, prezentate ca fiind autentice.

În astfel de cazuri, nu mai e vorba doar de prostie ori ticăloşie, până la urmă motivele nici nu mai contează, ci de o complicitate evidentă, conştientă sau nu, la un atentat privind siguranţa naţiunii.

Despre ce altceva poate fi vorba dacă induci în mintea a mii de oameni frica, neîncrederea, panica, în contextul unei presiuni psihice obiective asupra lor, generate de o pandemie ucigaşă ? Nu există altă explicaţie, decât implicarea vinovată.

Am încercat şi sper că am şi reuşit să vă atrag atenţia asupra unui subiect extrem de important, informaţia şi rolul său în viaţa noastră, a tuturor. Ea e esenţială, dar poate fi pe măsură de distrugătoare. E ca un virus.

Cu atât mai mult, e imperios necesar să ne educăm în maniera în care receptăm informaţia. Acesta este un tip de educaţie care, în curând, va trebui predată în şcoală. Cum identificăm şi cum ne ferim de ştirile false, aşa-zisele ”fake news”.

Nu luaţi de bună orice informaţie, doar pentru că ea a fost difuzată în mass media. Nu întotdeauna mass media e de bună credinţă.

De aceea, urmăriţi câteva lucruri pe care le puteţi duce la îndeplinire cu relativă uşurinţă. Aveţi nevoie de puţin mai multă răbdare şi abilitate intelectuală. Bineînţeles, nu uitaţi să vă îndoiţi de informaţiile care ”ies din tipar”.

În ceea ce priveşte informaţia din mediile on line, nu uitaţi că paternitatea acestora este mai degrabă, incertă. Oare, de ce, ar fi întrebarea…

Pe scurt, ar fi bine pentru toţi, atât pentru dvs., dar şi pentru cei care vă înconjoară, să aveţi în vedere câteva lucruri, care vă sunt la îndemână :
- Asiguraţi-vă de credibilitatea surselor de informare;
- Citiţi întregul conţinut al ştirii, nu numai titlul ei; e foarte posibil să aveţi surprize, constatând neconcordanţe flagrante între titlu şi conţinut;
- Atenţie la exprimările din conţinut, ele pot părea ca nefireşti în limba română şi chiar sunt, pentru că reprezintă rezultatul unor inabilităţi de traducere;
- Verificaţi dacă informaţia e confirmată şi de alte surse de încredere;
- Nu difuzaţi informaţii în legătură cu care nu aveţi certitudinea autenticităţii şi acurateţei lor;
- Nu preluaţi şi nu acţionaţi potrivit informaţiilor exclusiv din social media;
- Accesaţi cu încredere comunicatele oficiale ale autorităţilor.

Nu uitaţi, informaţia vă ţinteşte şi poate fi o armă.

Nu vă lăsaţi răpuşi de ea.