De la începutul Războiului din Ucraina, Coaliţia presei rechiziţionate, precum odinioară caii, condusă de noul trust de presă Digiantena, s-a angajat cu toate armele în campania de stîrnire a urii faţă de noul duşman de clasă, imperialismul rus, întruchipat de Vladimir Putin. După o lună întreagă de coţofenit prin studiouri, moderatorii şi invitaţii lor au folosit atît de mult înjurături precum dement, criminal, iresponsabil, măcelar la adresa lui Vladimir Putin încît acestea s-au tocit rău de tot.

 M-am gîndit că presa care şi-a propus să stîrnească ura are nevoie de o mînă de ajutor. Şi mi-am amintit că în Istoria literaturii proletcultiste am făcut o trecere în revistă a imaginilor prin care literatura şi presa din anii stalinismului românesc au transpus în practică indicaţia de a stîrni ura cititorului faţă de imperialismul american întruchipat de Truman. Iată fragmente din studiul meu:

Din nevoia de a da glas urii faţă de duşmanul extern, creatorii perioadei 1947-1953 recurg de regulă la clişee din domeniul Zoologiei. Un inventar al acestora e mai mult decît semnificativ.

Întîlnim astfel, înainte de toate, HAITA:

„Haita ce iar spre război năzuieşte

noi o vom strînge cu toţii, ca-n cleşte“ (Mihu Dragomir, Stelele păcii, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1952, pg. 12);

*

„Niciodată parcă n-am urît mai tare

Haitele flămînde de un nou război“ (Maria Banuş, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 117);

*

„Şi-am simţit iarăşi cum se asmute

haita sălbatecă după vînat.” (Dan Deşliu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 17-18);

*

După HAITĂ vine, în ierarhia frecvenţei cu care sînt utilizate, concretizările zoologice.

În caracterizarea duşmanului extern ne vom întîlni astfel cu o adevărată faună:

LUPI:

„Lup viclean şi ucigaş

Pielea oii o-mbrăcaşi“ (Aurel Rău, Mesteacănul, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 49);

*

„Dar lupii… N-au pierit.

De zborul Primăverii li-i groază şi urît.

Stau dincolo de ape, sub cerul de cenuşă,

Pîndind cu ochi de gloanţe, în blănuri pînă-n gît.“ (Eugen Jebeleanu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 25);

*

„Da, fiara încă nu-i de tot răpusă.

Şi printre noi sclipeşte ochi de lup,

Tăiosul colţ şi gheara cea adusă,

Noi încă nu le-am smuls de tot din trup“ (Maria Banuş, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 169);

*

„Voi lupi flămînzi goniţi din ţara mea,

Ce rătăciţi în aste ceasuri

Prin jungle-ndepărtate, undeva,

Nu-mi pasă-n fond de urletul cumplit

Vibrînd în unda nopţilor albastre –

Mi-e silă doar de faptul c-aţi trăit

Sub cerul generos al ţării noastre“ (A. E. Baconski, Cîntece de zi şi de noapte, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 90).

*

„Ei sînt: trădătorii dintre greci,

Şi-ai lui Truman lupi: americanii-s“ (Mihai Beniuc, Măslinul, în Poezia nouă în RPR, ESPLA, Bucureşti, 1952, pg. 69).

CÎINI:

„Cîinii blestemaţi de domni

Ce făceau moarte de om“ (Maria Banuş, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 69);

*

„Cîini de se tot bat în neştire

pe clăi de dolari şi pe lire“ (Dan Deşliu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 35).

ŞACALI:

„Din viziunile de piatră

Şacalii ies în lume, latră,

Cu măşti pe bot – moderne fiare –

Moderne arme ţin în ghiare,

Turbînd, cu boturile-n spume,

S-apucă-n haite peste lume,

De parcă spaţiul nu-i încape

Pe monştrii suri de peste ape.“ (Eugen Frunză, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1955, pg. 323);

*

„Ard ruguri la marginea serii

Luminînd şacalii britanici“ (Radu Boureanu, Sîngele popoarelor, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1948, pg. 50).

ŞERPI, VIPERE, BALAURI, NĂPÎRCI:

„A ieşit la drum ca toţi să-l vadă

Şarpele cu clopoţei în coadă.

Şarpe, cînd te doare capul

Ieşi în drum de-ţi cată leacul.

Sîsăie din limbă ca dolarul

Cînd bancherii-şi umplu buzunarul”

(Mihai Beniuc, Trăinicie, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1955, p. 84-85);

*

„Ne clocoteşte ura din adînc

pentru toţi şerpii tupilaţi în scorburi“ (Eugen Frunză, Holde, Colecţia Contemporanul, Bucureşti, 1949, pg. 46);

*

„Nimic nu mă-nspăimîntă

Nici şerpii, nici şacalii“ (Maria Banuş, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 79);

*

„Nimic şi nimeni nu ne mai desparte:

nici norii-n zări, nici şerpii sub pingea!“ (Marcel Breslaşu, Stanţe despre marea sărbătoare în culegerea „Partidului“, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 72)

*

„Ascultă, poete!

Şuieră vipere“ (Eugen Frunză, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1955, pg. 68);

„Mai s-aţin, la răscruci, veninoşii balauri” (Dan Deşliu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 39);

„Se zbate crunt negrul balaur

Pe frunze galbene, roşcate, –

Se zbate pe-un morman de aur

Şi pe bancnote-nsîngerate“ (Mihai Beniuc, Mărul de lîngă drum, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 81)

RÎME, VIERMI, OMIZI:

„Nu rîmelor morţii bolnave

Ci şoimilor vieţii în sbor

Li-s căile lumii deschise

Spre marele timp viitor“ (Eugen Frunză, Zile slăvite, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1951, pg. 16);

*

„Simţi primăvara, fata mea, cum vine?

De soare-s crîngurile lumii pline.

Şi dacă-n crînguri se tîrăsc omizi,

Nu pregeta sub tălpi să le ucizi.

În mic e gestul ce-l vom face-n mare

Cu viermii lumii, blîndele popoare“ (Radu Boureanu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 143).

CUCUVĂI:

„Şi cucuvăile-n zorzoane

De flăcările milioane

Se-ascund cu aripi de cenuşe

Pe după bolţi, pe după uşe“ (Eugen Jebeleanu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 49).

VIESPI:

„De secole, cuibul de viespi medievale

La crimele mari e părtaş;

Otravă coclită e-n guşile sale

Şi-n rugă e gînd ucigaş“ (Eugen Frunză, Zile slăvite, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1951, pg. 66);

PORCI:

„Urlă domnii? Vai şi-amar

Dac-ar fi să vină

Ca să-şi vîre porcii iar

Rîtul în grădină!“ (Eugen Frunză, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1955, pg. 45).

LILIECI:

„Se tem de flăcările roşii

Liliecii-n fracuri, pîntecoşii!“ (Eugen Jebeleanu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 47).

GUZGANI:

„Dar nu ne pot privi măcar odată

aceşti călăi de douăzeci de ani,

guzgani crescuţi în borta lor ciumată

cu gînd să răspîndească’n lumea toată

faimosul mod de viaţă-american…“ (Dan Deşliu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 34).

VULPI:

„Din adăposturi veţi ieşi frumos

Aşa ca vulpile din vizuini,

Şi, domnule bancher burduhănos,

Zadarnic o să plîngi şi-o să suspini!“ (Mihai Beniuc, Trăinicie, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1955, pg. 121).

EREŢI:

„Şi fiecare mişcare-a sa tresare

În cursul larg, cuprinzător, al vieţii.

Deasupra-n nouri, mai plutesc ereţii,

Neputincioşi să-l sfîşie în gheare“ (Nina Cassian, În frunte, în culegerea Partidului, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 87);

ULI:

„Alelei, feciori de cîini,

Cum veţi mai plăti voi mîini,

Vipere cu limbi coclite,

Uli cu ghiare otrăvite“ (Nicolae Tăutu, Stînca de pe Tatra, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1952, pg. 69).

PĂIANJENI, ŢÂNŢARI, MUŞTE:

„Ca un păianjen sîngeros

Ce-ntinde plasa lui de moarte

Lăţit, cu trupul vanitos,

Clocea război, urzea rapoarte

Ca un păianjen veninos“ (Radu Boureanu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 91-92);

*

„E timpul! Haitul a-nceput

Ţînţari, păingi şi muşte să deşarte

Pe unde treceţi, paşii voştri put“ (Mihai Beniuc, Furtuni de primăvară în Poezia nouă în R.P.R., E.S.P.L.A., Bucureşti, 1952, pg. 67);

RECHINI:

„Stau colţii stîncoşi, rechini furişaţi

Pe-a apei întindere vastă,

Dar ţinta nu-şi pierde al nostru cîrmaci

Căci are busolă măiastră“ (Letiţia Popa, Cîntec de Mai, Contemporanul din 1 mai 1953).

CORBI:

„Nu sîntem carne de ospeţe

Să afle corbii şi să-nveţe“ (Maria Banuş, op. cit., pg. 56);

*

„Geaba ţipă corbii pe dolari,

hăt încolo, peste munţi şi ape“ (Dan Deşliu, op. cit., pg. 95);

*

„Ar crede corbii glasul tot,

numai dolarul – savant

să-şi construiască agonia

să-nhaţe rîtul tîlhăresc

din nou, orezul chinezesc

şi sondele din România“ (Dan Deşliu, op. cit. pg. 268).

Iată, aşadar, o listă bogată de imagini despre imperialismul american, întruchipat de Truman, din care presa rechiziţionată şi-ar putea alege în voie, pentru a stîrni ura faţă de imperialismul rus, întruchipat de Vladimir Putin.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro