Ridicarea imunităţii unui parlamentar pentru a putea fi anchetat penal e un moment obişnuit al vieţii noastre politice din ultimul deceniu. Puţini ştiu însă că în perioada postbelică s-a ridicat imunitatea întîia oară pe 18 iulie 1947, după arestarea Lotului Tămădău din 14 iulie 1947, ora 7 dimineaţa.

Şase dintre liderii ţărănişti, în frunte cu Iuliu Maniu, erau membri ai Camerei Deputaţilor, singura Cameră a Parlamentului după scrutinul din 16 noiembrie 1946.

Chestiunea imunităţii era reglementată de articolul 14 al Decretului lege nr. 2218 privind exercitarea puterii legislative din 13 iulie 1946, publicat în Monitorul Oficial nr. 161 din 15 iulie 1946.

„Nici unul dintre membrii Adunării Deputaţilor nu poate fi urmărit sau prigonit pentru opiniunile şi voturile exprimate în cursul exerciţiului mandatului său.

Nici un deputat nu poate fi urmărit sau arestat în timpul sesiunii, decît cu autorizarea Adunării, afară de cazul de flagrant delict.

Dacă a fost arestat sau urmărit în timpul cînd sesiunea era închisă urmărirea sau arestarea trebuie supusă Adunării Deputaţilor îndată după deschiderea sesiunii.

Deţinerea sau urmărirea unui deputat este suspendată în tot timpul sesiunii dacă Adunarea o cere“.

Lesne de observat că, urmînd constituţia din 1923, art. 14 din Decretul_lege se deosebea de articolul 72 din Constituţia din 2003, aflată în vigoare, prin deosebirea făcută între în timpul sesiunii şi în afara sesiunii.

Ziarele comuniste au relatat în felul lor propriu şedinţa din 18 iulie 1947, după-amiaza, în care a fost ridicată imunitatea parlamentarilor Iuliu Maniu, Emil Ghilezean, Aurel Leucuţia, Vasile Serdici, Ilie Lazăr, Gr. Niculescu-Buzeşti.

Semnificativ pentru atmosfera din vara lui 1947 mi s-a părut relatarea din Scînteia de duminică 20 iulie 1947, în fapt a numărului apărut în după-amiaza lui 19 iulie 1947, pentru că ziarele se antedatau.

„În aplauzele prelungite ale Adunării Deputaţilor

Imunitatea parlamentară a şase deputaţi trădători în frunte cu Iuliu Maniu a fost ridicată

Reprezentanţii tuturor partidelor şi-au spus cuvîntul cu prilejul zilei solidarităţii internaţionale cu poporul spaniol

Parlamentul ţării româneşti a trimis ieri – prin reprezentanţii tuturor partidelor politice – salut frăţesc de îmbărbătare mult încercatului popor spaniol. În incinta unde în 1936 nu s-a ridicat nimeni pentru a protesta împotriva mîrşavei agresiuni franchiste, au răsunat de astă dată cuvinte grele de înfierare a fascismului ce sugrumă libertatea şi viaţa oamenilor din Spania.

Preşedintele Adunării a dat citire adresei Ministerului Justiţiei prin care se cere ridicarea imunităţii parlamentare a vînduţilor de neam: Maniu, Leucuţia, Ghilezan, Serdici, Mara Lazăr şi Niculescu-Buzeşti.

După ce Comisia de Legislaţie a dat în unanimitate un verdict drept – de scoatere a trădătorilor din mijlocul Adunării – s-au citit rapoartele şi Camera a votat aşa cum se cuvine: Maniu şi clica lui nu mai sunt decît nişte infractori care vor avea să răspundă pentru activitatea criminală îndreptată împotriva democraţiei româneşti.

Ziua de 18 Iulie va rămîne în istoria Adunării Deputaţilor şi a ţării, căci ea exprimă voinţa poporului român de a-şi apăra libertăţile cîştigate.

Şedinţa s-a deschis ieri la ora 17.25 sub preşedinţia d-lui prof. Petre Constantinescu-Iaşi (…)

După citirea şi aprobarea sumarului, tov. Oscar Moroianu – P.S.D. exprimă în numele Partidului Social-Democrat sentimentul de mare admiraţie şi dragoste pentru eroicul popor spaniol laolaltă cu protestul împotriva crimelor săvîrşite de Franco.

Ministerul Justiţiei cere ridicarea imunităţii parlamentare a deputaţilor complotişti

D. prof. Petre Constantinescu-Iaşi a citit apoi o adresă primită din partea Preşedinţiei Consiliului de Miniştri:

«Domnule preşedinte, potrivit art. 10 alin 2 din Decretul Lege No. 2218 publicat în Monitorul Oficial Nr. 161 din 15 Iulie 1947, avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a lua măsurile cuvenite pentru a se obţine din partea Adunării Deputaţilor ridicarea imunităţii parlamentare a următorilor domni deputaţi:

Iuliu Maniu (strigăte de jos cu el), Emil Ghilezan, Aurel Leucuţia, Vasile Serdici, Ilie Lazăr Mara, Niculescu Buzeşti Gr., care sunt implicaţi într-o acţiune care urmărea răsturnarea regimului democratic din România.

Ministrul Justiţiei, Ad-interim Teohari Georgescu (aplauze puternice şi îndelung repetate).

Doamnelor şi domnilor deputaţi rog pe cei care fac parte din comisia de Legislaţie să se întrunească imediat în sala No. 5 pentru a lua în considerare cele ce urmează referitor la aceasta». (…)

În unanimitate Comisia de legislaţie a decis ridicarea imunităţii parlamentare a trădătorilor de ţară

Tov. ANDREI PĂTRĂŞCU – P.C.R. raportor al Comisiei de Legislaţie spune următoarele:

«Domnule Preşedinte, domnilor miniştri, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Comisiunea de legislaţie, întrunindu-se sub preşedinţia d-lui Deputat I. Mirto, a luat în dezbare ridicarea imunităţii parlamentare a deputatului Iuliu Maniu.

Comisiunea, luînd în dezbatere adresa Ministerului Justiţiei asupra acestei motivări, în unanimitate a găsit această motivare justă, fiindcă în clipele de faţă, cînd întreaga naţiune, întregul popor român îşi încordează toate forţele pentru a scoate ţara noastră din situaţia economică grea, în acest timp acest deputat, împreună cu ceilalţi, a găsit de cuviinţă să comploteze împotriva democraţiei, împotriva intereselor Statului, căutînd să submineze independenţa Statului nostru şi a poporului român.

Sutele de mii de muncitori şi milioanele de ţărani care lucrează pentru a vindeca rănile grave ale ţării noastre, pricinuite de război şi de cei doi ani de secetă, salută această hotărîre unanimă a Comisiei legislative.

Este o mare cinste pentru Parlamentul nostru că are posibilitatea să înlăture din rîndurile sale pe acei care întrebuinţează calitatea lor de deputaţi pentru a complota împotriva intereselor ţării.

Este prima oară în istoria ţării noastre cînd România, ţară mică, are posibilitatea să spună lumii întregi că înţelege să lupte pentru independenţa sa, că înţelege să lupte pentru pace, pentru libertate.

De aceea vă rog pe dvs. ca să aprobaţi ridicarea imunităţii parlamentare a deputatului Iuliu Maniu care, prin activitatea sa s-a pus în afara intereselor ţării» (Aplauze prelungite).

După ridicarea imunităţii parlamentare a lui Iuliu Maniu, Adunarea a votat scoatarea din rîndurile sale a lui Aurel Leucuţia, Vasile Serdici, Grigore Niculescu-Buzeşti, Emil Ghilezan şi Mara Ilie Lazăr“.

Cîteva observaţii se impun:

1) În viziunea comuniştilor, momentul din Parlament fusese unul sărbătoresc.

2) Toată presa reproduce Comunicatul greşit al Autorităţii (Decret Lege din 15 iulie 1946, cînd, în realitate, e vorba de decretul-Lege din 15 iulie 1947).

3) Chiar dacă sărbătoresc, momentul nu pare a fi produs cine ştie ce complicaţii democratice. Pe lîngă repeziciunea cu care membrii Comisie de Legislaţie s-au întrunit, au dezbătut şi au votat în chiar aceeaşi după-amiază să notăm că şedinţa a fost dominată de aniversarea evenimentelor din Spania.

4. Configuraţia Parlamentului arăta astfel: BPD (majoritatea comunistă) – 397 de mandate, PNŢ – 33 de mandate, PNC-Brătianu – 4, PŢD-Lupu – 2 mandate. Uniunea Populară Maghiară – 29 de mandate.

5. Din majoritatea parlamentară care a votat ridicarea imunităţii celor şase fruntaşi PNŢ face parte şi grupul parlamentar PNL-Tătărescu. Deputaţii liberali n-au avut şovăieli să voteze ridicarea imunităţii foştilor colegi de Coaliţie deşi îşi dădeau seama că e un motiv politic.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro