Ion Cristoiu: Klaus Iohannis a încurcat conferinţele de presă: A ţinut-o miercuri pe cea de joi

Publicistul Ion Cristoiu remarcă lipsa de comunicare a preşedintelui Iohannis cu românii, mai ales în perioada pandemiei, arătând că la conferinţa de presă de miercuri răspunsurile au fost superficiale şi pline de clişee, iar aceasta ar fi trebuit amânată pentru astăzi după întâlnirea cu responsabilii administrării crizei coronavirusului. Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Miercuri, 29 iulie 2020, preşedintele Klaus Iohannis a ţinut la Cotroceni o conferinţă de presă întinsă pe durata unei ore: de la 18 la 19. Ca de obicei, după eveniment am intrat în direct pe cristoiuTv şi am comentat atmosfera, întrebările şi răspunsurile, statementul, prestaţia preşedintelui, inclusiv încercările sale stîngace de a purta mască, semn că de regulă nu poartă, deşi ne pisează să purtăm, pentru că altfel murim. Cine vrea să afle punctele mele de vedere despre chestiunile concrete abordate în conferinţa de presă e invitat să vizioneze pastila video de pe cristoiublog.ro.

Aici, la Gîndurile lui Cristoiu, mă voi referi la ansamblul conferinţei de presă.

Klaus Iohannis va rămîne în istoria postdecembristă - doar în istoria postdecembristă, pentru că prea n-a făcut nimic în cele două mandate (pe al doilea îl putem considera încheiat fără nicio realizare, judecînd după cum a început) ca să-l păstreze Istoria României - ca preşedintele cel mai puţin comunicativ. Toţi preşedinţii de pînă acum şi n-am îndoieli că şi toţi preşedinţii de după Klaus Iohannis au comunicat şi vor comunica permanent cu Poporul. E una dintre condiţiile de esenţă ale politicianului modern permanenta comunicare cu poporul, cerută printre altele de ipostaza de slujitor al poporului. Absenţa comunicării cu poporul se înscrie la Klaus Iohannis într-un portret mai larg, definit prin izolarea la Cotroceni ca o păstrare de tip Zeus în Olimp. Klaus Iohannis fuge de propriul popor. Cine a revăzut pe cristoiuTv noaptea alegerilor din 17 noiembrie 1996, show de excepţie realizat de Pro Tv-ul lui Adrian Sîrbu va fi rămas sedus de căldura emanată de Emil Constantinescu. Întreaga prestaţie din acea noapte a dezvăluit un preşedinte care-şi iubea poporul. În cei şase ani de mandat Klaus Iohannis a coborît în mijlocul Poporului în chip silit, forţat de consilierii de la SRI, cei care alcătuiesc practic Administraţia prezidenţială, alarmaţi de căderea în sondaje. În rest, timp de şase ani Klaus Iohannis a stat închis în palatul Cotroceni ca într-un culcuş de lux. N-a simţit nevoia nici măcar în campania din 2019 să coboare din Olimpul prezidenţial, să se explice şi să explice poporului în conferinţe de presă, în interviuri, în deplasări în realităţile ţării. Fost primar la Sibiu, nu ştiu dacă Klaus Iohannis cunoaşte din ţara asta şi altceva decît drumul Bucureşti – Sibiu şi retur. Explicaţia acestei ciudăţenii, care face din Klaus Iohannis o excepţie în lumea de azi, lume în care pînă şi autocraţi ca Vladimir Putin, Erdogan, Lukaşenko, coboară în realităţile ţărilor lor, discută cu poporul, ascultă părerile mulţimii şi spune acesteia propriile gînduri, stă în maşinăria lăsată la cheie de Traian Băsescu:

Sistemul instituţiilor de forţă. Cu Justiţia sa, cu afacerile sale, cu presa sa.

Sistemul l-a făcut pe Klaus Iohannis preşedinte de două ori. Sistemul îl ţine la putere. Sistemul îl apără de orice tentativă de suspendare, pentru că Sistemul are în compunere şi Opoziţia de azi.

Pandemia a fost pentru toţi liderii lumii perioada de intensificare a dialogului cu poporul. Klaus Iohannis a făcut excepţie. Cîteva deplasări de protocol la unele obiective, supuse grabei sale de a se întoarce la Cotroceni, mesaje transmise din interiorul Palatului poporului român redus la condiţia de pacient al sanitarului Klaus Iohannis, nici un interviu şi doar două conferinţe de presă, din 28 aprilie şi din 8 iulie 2020, dintre care doar una, cea din 28 aprilie 2020, poate fi considerată conferinţă în toată puterea cuvîntului, pe 8 iulie fiind vorba de o întîlnire întîmplătoare, gen a dat nas în nas cu presa cînd ieşea de la Institutul Cantacuzino. Conferinţele de presă au fost principalul instrument de comunicare în Pandemie al liderilor din toată lumea. S-a întîmplat asta, deoarece conferinţele de presă constituie prin natura lor singurul instrument de explicare completă şi complexă a unui conducător în faţa propriului popor. Prin ziariştii prezenţi la conferinţa de presă, poporul pune preşedintelui ţării întrebările care-l frămîntă. Preşedintele răspunde la întrebări mai mult sau mai puţin comode, supunîndu-se astfel condiţiei de servitor al Poporului, care dă seamă în orice clipă de ce face el în schimbul încrederii conferite prin vot. Criza Coronavirus durează la noi de pe la începutul lui martie, cînd veştile venite din afară i-a pus pe români în stare de alarmă. Ei bine, de la începutul lui martie şi pînă acum, în condiţiile de un dramatism rar întîlnit în postdecembrism, Klaus Iohannis a catadicsit să ţină doar o conferinţă de presă şi jumătate. O conferinţă de presă şi jumătate timp de cinci luni! O conferinţă de presă şi jumătate într-un timp halucinant, cu obligativitatea de a sta închişi în case, cu o atmosferă apocaliptică, cu un Guvern pus pe jefuirea ţării în numele Pandemiei, cu promovarea celor mai mici măsuri de relaxare din întreaga Europă, cu amînarea alegerilor locale pentru la toamnă, cu neliniştea părinţilor în legătură cu şcoala copiilor, cu miluirea presei de către Guvernul Orban, cu bairamurile din sediul Guvernului, cu apariţia îmbogăţiţilor de Pandemie, cu obligativitatea de purtare a măştii, cu întrebarea Se deschid sau nu restaurantele? Sînt doar cîteva din faptele şi evenimentele prin care poporul român a trecut de unul singur, pentru că preşedintele n-a catadicsit să fie alături de el fie şi măcar prin răspunsurile la întrebările poporului.

Potrivit site-ului administraţiei prezidenţiale miercuri, 29 iulie 2020, Klaus Iohannis a ţinut cea de a doua conferinţă de presă din perioada Pandemiei.

A fost însă o conferinţă de presă în toată puterea cuvîntului?

Fireşte că nu.

Statementul ţinut de Klaus Iohannis, cel care dă direcţie unei conferinţe de presă, a fost consacrat folosirii celor 80 de miliarde de euro promişi României. Era normal să fie aşa cîtă vreme Klaus Iohannis a ţinut conferinţa de presă după o întîlnire cu departamentele economice ale Guvernului. Cu departamentele răspunzătoare de administrarea Crizei se va întîlni mîine. Acest anunţ făcut chiar în deschiderea conferinţei de presă s-a vrut justificarea sărăciei răspunsurilor la întrebările presei despre Criza Coronavirus:

<Înainte de a vă răspunde la întrebări vreau să mai menţionez faptul că mîine voi avea şi o întîlnire cu ministrul de Interne şi şeful DSU pentru o analiză la zi a situaţiei. Este, după părerea mea, un moment critic, iar măsurile de protejare a populaţiei, în contextul în care România a atins aproape 1.200 de cazuri zilnice de infectare, sunt extrem de importante acum. Situaţia este extrem de gravă şi trebuie să fim conştienţi de necesitatea imperativă a ţinerii sub control a epidemiei.>

De ce doar ministrul de Interne şi şeful DSU? De ce nu participă şi ministrul Sănătăţii şi mai ales şi premierul? Dacă situaţia e atît de gravă, doar doi demnitari e puţin pentru ca preşedintele să-şi facă o imagine asupra Crizei.

Cînd cineva a insistat să afle lucruri mai concrete, Klaus Iohannis a răspuns:

<Şi, dacă doriţi, mîine, după ce mă văd cu responsabilii din această zonă, pot să vă fac o declaraţie suplimentară.>

Păi dacă e aşa de ce n-a amînat Klaus Iohannis conferinţa de presă pentru joi, după întîlnirea menită a face o analiză la zi a situaţiei?

De ce a ţinut miercuri o conferinţă de presă care trebuia ţinută joi? S-ar putea răspunde că presa a deturnat conţinutul conferinţei de presă punînd întrebări nu despre folosirea fondurilor europene, ci despre Pandemie. Era de aşteptat ca presa să se intereseze în numele poporului de Evenimentul perceput de Popor ca dramatic. În acest condiţii ar fi fost normal ca preşedintele să ţină o conferinţă de presă abia joi, după întîlnirea cu ministrul de Interne şi şeful DSU. Dar chiar dacă ar fi vrut, presa n-ar fi putut să pună întrebări în legătură cu fondurile europene. Statementul dedicat întîlnirii cu membrii guvernului a fost pur şi simplu o repetare pe scurt a declaraţiei de presă de după încheierea summitului european, declaraţie roasă de intenţia electorală.

Ce să întrebe în aceste condiţii presa?

Deoarece abia joi, 30 iulie 2020, va avea loc întîlnirea preşedintelui consacrată Crizei, răspunsurile la întrebările din conferinţa de miercuri au fost superficiale, evazive, pline de clişee. Toate au conţinut sfatul să purtăm mască.

 La atîta s-a rezumat cea de a doua conferinţă de presă din cele cinci luni de Pandemie. Pentru acest sfat nu era nevoie de o conferinţă de presă. Ajungea un text pe Facebook-ul prezidenţial”.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro