ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Securitatea în confruntarea cu ţăranul român: „Cei săraci sînt sortiţi să moară. Cei săraci nu au nici un drept. Cei săraci sînt păcătoşi pe lumea asta!”

La Cooperativa sătească

”După cum reiese şi din semnalările primite şi arătate mai jos, responsabilii de cooperative nu procedează în spirit tovărăşesc, ci ,din contră, fac separatisme care sînt văzute de populaţie şi apoi comentate cu mare nemulţumire. Astfel, în comuna Ciocîrlia de Jos jud. Constanţa, aducîndu-se în luna ianuarie a.c. la cooperativă un număr de 7 şaluri, dimineaţa cînd a început distribuirea, populaţia a văzut numai 4, iar celelalte 3 şaluri au fost luate de cu seară de către preşedintele  comitetului provizoriu, anume Popa Gavrilă, Ion M. Ion, cenzor al cooperativei, şi un altul de către un alt funcţionar al comitetului  provizoriu, aceştia în înţelegere cu gestionarul, anume Gheorghe Nicola şi cu preşedintele cooperativei Radu Moraru. La cooperativa din comuna Osmancia s-au ivit nemulţumiri pentru faptul că preşedintele cooperativei Bechir Enan da materiale pe la rude, neţinînd cont de membrii cooperatori. Astfel, numitul Iusuf Chespi, element sărac cu 7 copii s-a dus la cooperativă pentru a i se da şi lui metrajul de pînză cuvenit pe cartelă, dar preşedintele cooperativei i-a dat în loc de pînză două baticuri.”

O înmormîntare

”În comuna Dorobanţu, jud. Constanţa, comitetul provizoriu compus din preşedinte, vicepreşedinte şi alţii au luat parte la înhumarea unei fete a fostului moşier Stan Vîlsan, la care au participat şi foarte mulţi membri de partid, iar numita Popescu C. Maria, vicepreşedinta Comitetului provizoriu s-a interesat pe la GAS şi la cooperativă de nişte scînduri pentru a i se face coşciug moartei. Membrele de partid au dus colivă la cimitir, au cîntat în cor, iar preşedintele comitetului provizoriu, anume Ioan S.Petre, poartă şi acum doliu după ea. Mai mult decît atîta, au avut intenţia să ducă coşciugul spre biserică şi cu drapelul roşu, însă datorită faptului că a fost încuiat, nu l-au luat.”

Discuţie la cîrciumă

”Din informaţiile primite din comuna Izvoru Mare, dar neverificate, în ziua de 27 ianuarie 1950, chiaburul Ion Frecea s-a manifestat în resturantul stat din comună faţă de numiţii Emurla Giafar şi Maricel Luca cu cuvintele: Voi aţi înfiinţat gospodăria colectivă, dar voi nici nu ştiţi ce însemnă aceasta, iar apoi a şi continuat cu: Voi credeţi că o să vă dea porumb? Aştia vă promite numai pentru a vă băga pe voi în colectiv şi pe urmă o să vedeţi voi ce păţiţi! De asemenea, tot în comuna Izvoru Mare, chiaburul  Nicolae Roşca s-a exprimat în ziua de 1 februarie faţă de numitul Toader Constantin să nu se grăbească să intre în colectiv deoarece acsta este un colhoz care ia tot bunul muncitorilor, nelăsîndu-le nimica şi că n-o să mai dureze mult şi o să cadă regimul acesta şi o să vină Englejii şi Americanii. Apoi a mai spus că: Nu vedeţi voi că de cînd a venit guvernul acesta la putere este o lipsă foarte mare şi o să moară oamenii de foame şi nici Dumnezeu nu mai vrea să plouă fiindcă comuniştii distrug religia?

Bastonul miliţianului

“În ceea ce priveşte comportarea Aparatului de Stat, singurul caz este acela raprtat de noi cu nr. 534 din 15 martie 1950, prin care semnalam că şeful postului de miliţie din comuna Nisipari, jud. Constanţa, a dispus ca secretarul de organizaţie de bază din comună şi un anume tov. Tudor Constantin să fie arestaţi pentru faptul că ultimii doi au voit să-l ducă la dispensarul medical pe un locuitor, care a fost bătut de organele miliţiei”.

Starea de spirit a tractoriştilor

“Starea de spirit a tractoriştilor din SMT Cobadin a fost nemulţumitoare, pentru că responsabilul ethnic anume Drinca Nicolae se purta cu foarte mare brutalitate faţă de ei, atît în timpul liber cît şi în timpul serviciului, această atitudine fiind pentru majoritatea tractoriştilor, însă nu şi pentru elementele prietene lui. Susnumitul a căutat să lovească şi pe secretarul organizaţiei de bază al staţiunii pe motiv că nu i-a dat ştampila ca să o pună pe biletele de voie  date pentru tractoriştii învoiţi de el. De asemenea a mai voit să lovească şi pe casierul staţiunii de maşini, pe motiv că nu i-a dat lui întîi salariul şi pe urmă muncitorilor. A violat forţat pe eleva tractoristă Ciuculin Maria în pădurea de la Viişoara, cu toate că aceasta s-a opus. În ziua de 30 mai a.c., venind de la Uniune, doi tovarăşi pentru a-l ajuta prin arătarea greşelilor săvîrşite, Drinca Nicolae s-a manifestat faţă de tractorişti că lui nu-i convine”.

Nemulţumiri de Gostat

“În Gostatul de la Ciocîrlia de Jos jud. Constanţa s-a produs nemulţumire în privinţa atitudinii avute de către directorul adjunct care este şi directorul politic al acestui Gostat pentru faptul că în seara de 3 spre 4 iunie a.c. acesta, care se numeşte Boctali Ali, a fost surprins de către  paznicul de noapte dormind în patul îngrijioarei de la vaci. Nemulţumiri s-au mai produs şi în rîndul tractoriştilor de la acelaşi Gostat, pentru faptul că nu le dă îndrumările tehnice în întrţinerea tractoarelor. La Gostatul din comuna Dorobanţu, şeful mecanic Cristu Oprescu l-a bătut pe un tractorist fără a avea un motiv stabilit”.

Securitatea Buftea, iulie 1950

“În comuna Băloşeni Hopaia, ţăranul sărac Nae Istrate a făcut agitaţie printre ţărani să nu se mai predea cota. În aceeaşi zi, ţărănimea din comună şi-a dus grîul acasă la treierat, deoarece batoza chiaburului Alexe Dumitru s-a defectat. S-au adresat acte contra acestui chiabur. În comuna Floreşti, ţăranul sărac Pian a lui Stancu Vardianu, după predarea cotei de grîu de pe un pogon a mai rămas dator cu patru duble. O parte din ţărani, în urma acestui fapt, s-au abţinut un timp de la treieriş. Ţăranca săracă Siţa Petre a lui Mihai Dincă ne afirmă că susnumitul de fapt a primit grîu pentru însămînţat trei pogoane, dar nu a îndeplinit planul de cultură folosind grîul pentru boabă”.

“Paznicii din comuna Flămînzeni au prins în ziua de 17 iulie a.c. pe copilul Constantin Voicu, fiu de ţăran sărac, furînd un snop de grîu. Se cercetează cine l-a pus pe copilul susnumit să fure snopul”.

“În comuna Mogoşoaia, preşedintele Comitetului provizoriu, anume Paraschivoiu Gheorghe, împreună cu agentul agricol Tănase Buzatu a creat nemulţumiri în rîndul ţărănimii pentru faptul că în timpul nopţii au secerat şi au treierat trei hectare, împărţind grîul între ei. Cazul a fost semnalat organelor de partid pentru luare de măsuri.”

“Balica Dumitru, după ce a recoltat 425 kg grîu a pîndit nu a fost observat de nimeni şi a trimis cota acasă. După cîteva ore, s-a prezentat la delegatul batozei şi a recunoscut acest fapt, pe care l-a făcut pentru că îi mor copiii de foame. Tot el în continuare s-a exprimat: Eu sînt aici, trimiteţi-mă la închisoare, că altceva nu am de făcut. Şi numita Maria Truşcă în etate de 60 de ani, văduvă de război şi membră de Partid a declarat chiar în faţa organelor noastre că preferă să fie împuşcată decît să predea cota, că şi aşa moare de foame”.

Epilog

În 20 iulie 1950. Constantin Ilie, ţăran din Palazu Mic (jud. Constanţa) a fost trimis de secretarul organizaţiei de bază din comună să aducă o căruţă de lemne la Comitetul Provizoriu. Aşa cum consemna o telegramă a Biroului territorial de Securitate trimisă la Direcţia Generală în Bucureşti, ţăranul a răspuns: „Statul ăsta, cînd a făcut Democraţia, n-a mai întrebat pe nimeni; acuma statul să-şi aducă lemne singur, dacă-i trebuie”. Cu o săptămînă mai devreme, la 13 iulie, în comuna Leu din fostul judeţ Romanaţi s-a găsit la o batoză, în cîmp, o bucată de carton pe care scria ”Cei săraci sînt sortiţi să moară. Cei săraci nu au nici un drept. Cei săraci sînt păcătoşi pe lumea asta”. Cea mai amară constatare, despre soarta ţăranului român în anii comunismului românesc.