COMENTARIU Marius Oprea: ”Black Live Metters” îi prezintă decontul lui Biden: ”Pe scurt, oamenii negri au cîştigat aceste alegeri. Vrem ceva pentru votul nostru!”

Patrisse Cullors e prea puţin diplomat. Spune mai întîi: ”ca mulţi, sîntem uşuraţi de faptul că era guvernării Trump se apropie de sfîrşit. În timp ce sărbătorim eşecul lui în alegeri, ştim, de asemenea, că ieşirea sa din politică nu asigură sfîrşitul condiţiilor intolerabile cu care se confruntă oamenii negri (”black people”) din America. O agendă bine gîndită, bazată pe comunitate, cu resurse complete, care se adresează provocărilor particulare cu care se confruntă aceştia, trebuie să fie o prioritate absolută a noi administraţii”.

După ce stabileşte deci ordinea priorităţilor administraţiei Biden, liderul BLM, organizaţia care alături de mişcarea neomarxistă ANTIFA a dat foc statuilor unor personalităţi ale istoriei Statelor Unite (numai pe motiv că, în lumea şi epoca în care au trăit au fost ”proprietari de sclavi”) şi a stîrnit valuri de violenţe în marile oraşe americane, fiind la un pas de a arunca ţara în anarhie, trece la un ton imperativ: ”Solicităm o întîlnire cu dumneavoastră, atît pentru a discuta despre aşteptările pe care le avem de la administraţia dumneavoastră, cît şi despre angajamentele care trebuie să fie făcute faţă de cei pe care îi reprezentăm. Fără sprijinul răsunător al oamenilor de culoare, alegerea electoratului ar fi fost foarte diferită şi rezultatul alegerilor ar fi fost altul”.

Argumentul pretenţiei emise e simplu şi clar: ”Pe scurt, oamenii negri au cîştigat aceste alegeri! Alături de organizaţiile conduse de negrii din întreaga naţiune, Black Lives Matter a investit mult în aceste alegeri. Votează şi organizează a devenit deviza noastră”, spune Patrisse Cullors, arătînd că BLM i-a adus lui Biden voturile a peste 60 de milioane de alegători. Şi încheie, pe un ton care nu admite replică: ”Vrem ceva pentru votul nostru!”

Fără îndoială, asocierea democraţilor, socotită necesară atunci, în campania electorală, cu protestatarii şi contestatarii radicali şi violenţi nu va rămîne fără consecinţe. Îmi aduc amminte cum multe personalităţi ale democraţilor îngenuncheau, la tot pasul şi cum pînă şi Biden se ruşina că s-a născut alb. Prima ar fi acceptarea solicitărilor BLM, ceea ce însă ar duce la imposibilitatea refacerii unităţii americane, proclamată pe toate canalele de către noul ales de la Casa Albă. Să dai întîietate pretenţiilor BLM, ştie şi Biden, ar închide din start orice premiză a realizării unui dialog social real în Statele Unite. Există două mari facţiuni rivale şi, pînă acum, ireconciliabile: ”trumpiştii” şi radicalii BLM şi ANTIFA. Cele două grupuri n-au nicio linie de comunicare şi nimic comun. Şi se urăsc, unii pe alţii, de moarte. Cum să-i aşezi la aceeaşi masă, va fi marea provocare pentru Biden. Şi primul lui eşec.

Deocamdată, cei care solicită primii, dintre susţinătorii democraţilor, un loc ”în fruntea bucatelor” sînt reprezentanţii cei mai radicali ai populaţiei de culoare: ”Vrem să fim ascultaţi şi să acordăm prioritate agendei noastre. Emitem aceste aşteptări nu doar pentru că black people sînt cei mai consecvenţi şi de încredere alegători pentru democraţi”, ci pentru că, în fond, spune Patrisse Cullors, naţiunea americană ”a fost construită pe subjugarea noastră. Pînă în acest moment, Statele Unite au refuzat să ne gîndim direct la felul în care-i devalorizează pe oamenii negri şi ne devastează vieţile. Acest lucru nu mai poate continua”.

Liderul BLM, condamînd ambele administraţii recente, atît pe aceea a lui Trump, dar în subsidiar şi pe cea precedentă a lui Obama, avertizează că toţi cei pe care-i reprezintă nu vor să mai treacă ”prin vitriolul unei preşedinţii asemănătoare celeia a lui Trump”, dar ”nici prin indiferenţa unui guvern controlat de democraţi, care refuză să se lupte cu cel mai flagrant flagel şi ruşinea nenorocită” a ”rasismului sistemic”. Patrisse Cullors le reaminteşte lui Biden şi Hariss că ei doi s-au folosit de această temă electorală în campania lor, motiv pentru care au şi primit voturile minorităţii de culoare. ”Cel mai bun mod de a vă asigura că remediaţi greşelile din trecut şi căutaţi să constuiţi un viitor doar pentru oamenii negri - şi, prin extensie, pentru toţi oamenii - este să-ţi iei direcţia de la organizatorii negri care s-au angajat în această muncă de zeci de ani, cu o moştenire care se întinde pînă la prima sosire a africanilor sclavi în Statele Unite”. Cu alte cuvinte, de-acum încolo reconstruirea democraţiei după ”trumpism” trebuie să înceapă cu ei, şi după modelul lor.

La finalul scrisorii adresată lui Biden şi Harris nici nu rămîne vreo îndoială că BLM emite pretenţia să scrie de la bun început agenda noului ocupant al Biroului Oval de la Casa Albă: ”Aşteptăm cu nerăbdare să ne întîlnim, pentru a începe activitatea imediată, de eliberare a negrilor. Am dori să fim implicaţi activ în activitatea de planificare şi politică a echipei dvs. de tranziţie. Din nou, felicitari pentru cîştigarea alegerilor. Să trecem la treabă! Cu stimă, Patrisse Cullors”.

Biden nu prea are de ales. El n-a primit, ca ecou al mesajului său de reconciliere o felicitare, ci un ultimatum – de la cei mai radicali dintre susţinătorii săi. Pe care nu-l poate ignora, dacă nu doreşte ca încă de la debutul unei previzibile instalări la Casa Albă, să-şi înceapă mandatul cu un foc pus la Statuia Libertăţii. Dar nu-i poate da nici curs, în termenii formulaţi, fără să distrugă de la bun început temelia oricărei reconcilieri. E o problemă de care depinde viitorul stabilităţii democraţiei din Statele Unite – căci încurajarea iresposabilă a anarhismului abia de acum încolo îşi va arăta roadele. Cine seamănă vînt, culege furtună.