26 aprilie 1986: Dezastrul care a marcat istoria. 38 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl

Dezastrul de la centrala nucleară Cernobîl a avut loc în noaptea de 26 aprilie 1986, atunci când reactorul nr. 4 a explodat, iar cantităţi însemnate de substanţe radioactive s-au împrăştiat în atmosferă.

Centrala se afla în apropiere de oraşul ucrainean Prîpeat, iar la ora locală 01:23 s-a produs catastrofa, oamenii din apropiere fiind evacuaţi.

Primele informaţii la nivel internaţional au apărut câteva zile mai târziu, întrucât regimul sovietic de la Moscova a decis să nu confirme producerea catastrofei şi să nu vorbească despre amploarea unui astfel de incident.

Ce s-a întâmplat în noaptea catastrofei

Cu o zi înainte, pe 25 aprilie 1986, reactorul nr. 4 al centralei – care a explodat câteva ore mai târziu şi care a provocat cel mai catastrofal eveniment din istoria energiei nucleare – a fost închis pentru întreţinere şi efectuarea unor teste. Echipa care trebuia să efectueze testul în 25 aprilie a amânat procedura, atribuţia revenind schimbului de noapte, format dintr-o echipă neexperimentată.

Din nefericire, o succesiune de erori de punere în aplicare a testului reactorului a dus la explozia acestuia. Amploarea dezastrului a generat decese imediate în rândul angajaţilor şi a persoanelor care au fost expuse cantităţii mari de substanţe radioactive.

Norul radioactiv, pe teritoriul României

Deşi la nivel internaţional au început să se audă din ce în ce mai multe zvonuri despre ce s-a întâmplat la Cernobîl, regimul comunist de la Bucureşti nu a transmis imediat informaţii.

Între timp, din cauza vântului, norul radioactiv a ajuns inclusiv pe teritoriul României la începutul lunii mai, substanţele care pluteau în aer afectând mii de persoane şi, în special, copii.

Dezastrul de la Cernobîl, mai amplu decât cel de la Fukushima şi bombele de la Hiroshima şi Nagasaki

Potrivit studiilor, catastrofa nucleară de la Cernobîl a fost de o amploare mai mare decât accidentul nuclear de la Fukushima, din Japonia, şi decât bombele de la Hiroshima şi Nagasaki. Unele cercetări arată că explozia de la Cernobîl a injectat în atmosferă de 400 de ori mai mult material radioactiv decât evenimentul de la Fukushima.

Cea mai afectată ţară a fost Belarus, acolo unde 60% din precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul său. În total, aproximativ 8,4 milioane de persoane au fost expuse radiaţiilor, în vreme ce peste 300 de mii au fost evacuate în zilele care au urmat exploziei.

38 de ani mai târziu

Astăzi, la 38 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, viaţa îşi urmează cursul normal, iar împrejurimile au fost catalogate drept o ,,zonă de excludere”.

La momentul actual, radiaţiile în zonă încă există, chiar dacă într-un procent scăzut. Zona poate fi vizitată şi în scop turistic, cu un ghid autorizat şi cu măsuri de protecţie împotriva radiaţiilor.

În contextul războiului din Ucraina, preşedintele Volodimir Zelenski a comemorat această zi prin intermediul unei postări pe platforma X, în care avertizează asupra unui risc nuclear.

Radiation sees no borders or national flags. The Chornobyl disaster demonstrated how rapidly deadly threats can emerge. Tens of thousands of people mitigated the Chornobyl disaster at the cost of their own health and lives, eliminating its terrible consequences in 1986 and the… pic.twitter.com/ezclAdytag

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) April 26, 2024

Centrala Zaporojie, de pe teritoriul ucrainean, a fost ocupată de către forţele ruseşti în primele zile de la invazie. În decursul celor 2 ani de război, centrala a fost de mai multe ori avariată, iar Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc pentru atacurile asupra centralei.

,,Este responsabilitatea lumii întregi să facă presiuni asupra Rusiei, pentru ca centrala Zaporojie să fie eliberată şi să revină sub controlul Ucrainei", a spus Zelenski pe platforma X, afirmând că ,,acesta este singurul mijloc pentru a evita noi catastrofe" precum cea de la Cernobîl.