AFP: A reduce şi a tăia, viaţa unui cuplu român în austeritate

Ca toţi funcţionarii români, Magda, cercetătoare, şi soţul ei Sorin, profesor, au pierdut 25 la sută din salariu în cadrul unui plan de austeritate draconic. În prezent, ei calculează fiecare cheltuială şi aşteaptă "cu îngrijorare" facturile la încălzirea centrală din perioada iernii.

Într-o Românie afectată de una dintre cele mai grave recesiuni din Uniunea Europeană de la sfârşitul lui 2008, Magda şi Sorin Andreescu, asemeni miilor de familii de profesori, medici sau poliţişti sunt printre cei mai afectaţi de măsurile privind reducerea deficitului public. Perspectivele pe termen scurt sunt sumbre.

Fondul Monetar Internaţional, aflat în misiune la Bucureşti până luni, prevede o revenire timidă la creşterea economică în 2011 (aproximativ 1,5 la sută), dar măsurile de austeritate se vor menţine pentru păstrarea deficitului în limitele convenite.

La începutul anilor '90, înainte ca România să cunoască o perioadă de creştere, "un banc afirma că ministrul Muncii ar trebui să le interzică funcţionarilor să se căsătorească între ei ... Cu siguranţă, astăzi, un cuplu ca noi este lovit din plin", remarcă Magda, în vârstă de 42 de ani, care lucrează la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, unul dintre cele mai cunoscute din Europa în domeniul artelor populare.

Soţul ei, Sorin, în vârstă de 40 de ani, predă la un liceu. El este coautorul primului manual şcolar special dedicat istoriei comunismului.

Împreună cu fiica lor în vârstă de patru ani, ei trăiesc cu aproximativ 500 de euro pe lună de la intrarea în vigoare a acestui plan de austeritate.

"În realitate, cu eliminarea celui de-al 13-lea salariu, a primelor şi bonurilor de cumpărături pentru achiziţionarea cărţilor, am pierdut 35-40 la sută", explică Sorin.

În pofida calificării lor, ei câştigă mai puţin decât salariul mediu (350 de euro).

Chiar dacă viaţa este mai ieftină decât în Europa de Vest, cuplul conjugă zilnic verbele "a reduce şi a elimina", comentează AFP.

"Suntem oameni activi din punct de vedere social dar ne-am redus în mod drastic ieşirile", afirmă Sorin. Acelaşi lucru se întâmplă cu achiziţionarea cărţilor. "Mergem la librărie ca la muzeu, pentru a ne uita".

Vacanţele sunt limitate la câteva zile pe litoralul Mării Negre.

Pentru a nu tăia din cheltuielile pentru fiica lor, ei au redus cumpărarea de haine la strictul necesar.

După mai mult de zece ani de muncă, închirierea sau cumpărarea unui apartament, foarte dificilă şi înainte de măsurile de austeritate, a devenit inimaginabilă.

"Înainte, o chirie echivala cu tot salariul meu", susţine Sorin. Ei împart apartamentul cu părinţii.

Chiar dacă nu contestă necesitatea reformelor, ei consideră "nedrepte" amploarea acestora şi nediferenţierea, la fel ca o parte din clasa medie, după trei ani de la intrarea, plină de speranţă, a României în UE.

"Pentru a nu îndepărta pe toată lumea, Guvernul ar fi trebuit să vegheze ca aceste tăieri să nu afecteze funcţionarii performanţi. Această triere în funcţie de competenţe ar fi fost un prim pas către o mai bună funcţionare a administraţiei", potrivit cotidianului România Liberă.

În pofida dificultăţilor, Magda continuă cu pasiune cercetările asupra insulei Ada Kaleh, acoperită de ape la construirea unui baraj pe Dunăre şi a cărei populaţie turcofonă a fost mutată în România şi Turcia. Ea speră să organizeze o expoziţie la Bucureşti şi Istanbul.

"Nu am vrut niciodată să plec din România, chiar văzând nivelul de viaţă mai ridicat din Franţa sau Belgia, unde am prezentat expoziţii. Am rădăcinile aici", a declarat ea, "dar în prezent nu voi mai acuza pe nimeni care vrea să plece".

Aproximativ 2,5 milioane de români trăiesc deja în străinătate.