ALEGERILE din Franţa: Uniunea Europeană, un subiect spinos în timpul campaniei prezidenţiale

În cei cinci ani de la ultimul scrutin prezidenţial din Franţa, Uniunea Europeană s-a confruntat cu criza imigranţilor şi o ascensiunea populismului, ambele fenomene contribuind la votul britanicilor în favoarea ieşirii din UE.

Astfel, chestiunea viitorului Franţei în UE a avut un rol proeminent în cadrul platformelor electorale ale principalilor candidaţi.

Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială), şi François Fillon, candidatul formaţiunii Republicanii (centru-dreapta), s-a declarat în mod constant în favoarea apartenenţa Franţei la UE şi zona euro.

Ambii candidaţi s-au întâlnit cu cancelarul german Angela Merkel în cursul campaniei.

Pe de altă parte, reprezentanţii celor două extreme pe eşichierul politic s-au poziţionat pe poziţii eurosceptice sau chiar eurofobe.

Jean-Luc Mélenchon, candidatul mişcării civice France Insoumise (Franţa Nesupusă, extremă-stânga), promite să renegocieze tratatele UE, în timp ce Marine Le Pen (extremă-dreapta) militează intens pentru părăsirea imediată a Uniunii Europene, citând modelul Brexit.

Deşi eurosceptici, cei doi candidaţi au opinii total opuse în ceea ce priveşte Uniunea Europeană. Le Pen militează pentru "suveranitate" economică, monetară şi teritorială, în timp ce Melenchon promite să pun capăt "coşmarului" unei Uniuni Europene care forţează statele membre să se supună "dictaturii băncilor" şi politicilor de austeritate.

Dacă Le Pen doreşte părăsirea Blocului comunitar cât mai rapid, Melenchon vrea renegocierea tratatelor UE, iar în caz de eşec, separarea unilaterală de Uniunea Europeană.

Candidatul de extremă-stânga şi-a moderat vederile eurosceptice în perioada de final a campaniei electorale pentru primul tur al scrutinului prezidenţial, declarând că prefera ca Franţa să rămână în UE şi zona euro.

În mod contrar, liderii Frontului Naţional şi-au intensificat retorica anti-UE înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa. Marine Le Pen a cerut unei televiziuni să elimine simbolurile UE de pe scena unde urma să fie intervievată.

"Vreau să fiu preşedintele Republicii franceze. Nu vreau să fiu preşedintele Comisiei Europene. Consider că UE a făcut mult rău ţării noastre", şi-a motivat Le Pen decizia de a cere eliminarea steagului UE.

Ulterior, Florian Philippot, vicepreşedinte al formaţiunii populiste Frontul Naţional şi unul din principalii consilieri ai lui Marine Le Pen, a declarat că steagul UE este "o cârpă oligarhică".

Un sondaj de opinie realizat în luna martie indică faptul că peste 70% din cetăţenii francezi se opun ieşirii din zona euro.

Diferenţe de opinii pe acest subiect există şi între Macron şi Fillon, primul dorind o zona euro mai puternică şi iniţierea unor consultări democratice în toate statele membre pentru reformarea proiectului politic comunitar, iar cel de-al doilea, mai protectiv în ceea ce priveşte suveranitatea Franţei, cere o recalibrare a echilibrului puterii între Bruxelles şi statele membre.

Franţa organizează pe 23 aprilie primul tur al scrutinului prezidenţial, turul al doilea urmând să aibă loc pe 7 mai. Potrivit sondajelor de opinie, Marine Le Pen va pierde în turul doi scrutinul prezidenţial, în faţa politicianului cu doctrină de centru Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială).

Citeşte şi: ALEGERILE din Franţa, în umbra atacului terorist de joi din Paris. Cine sunt candidaţii care ar putea intra în turul doi şi pe cine dau învingător sondajele

Citeşte şi: COM: Un atentat care face ca alegerile din Franţa să fie deschise oricărui rezultat

Citeşte şi: ANALIZĂ: Alegerile prezidenţiale din Franţa: Ideile politice şi economice ale principalilor candidaţi în scrutin

Citeşte şi: VIDEO Doi bărbaţi ce plănuiau atacuri iminente înaintea primului scrutin prezidenţial, arestaţi în Franţa