ANALIZĂ: Alegerile prezidenţiale din Franţa: Ideile politice şi economice ale principalilor candidaţi în scrutin

Emmanuel Macron

Candidatul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială) nu se consideră "nici de dreapta, nici de stânga", ci mai degrabă un politician "pragmatic". Are politici de stânga, în sensul menţinerii statului asistenţial, dar pledează pentru o serie de măsuri economice de dreapta. Emmanuel Macron propune subvenţii de 15.000 de euro companiilor care angajează persoane din suburbii defavorizate şi vrea o serie de măsuri pentru combaterea sărăciei. A promis reducerea datoriei suverane a Franţei cu 60 de miliarde de euro în următorii cinci ani, vrea relansarea agriculturii şi reducerea cu 120.000 de posturi a aparatului funcţionarilor de stat, conform cotidianului Le Parisien.

Emmanuel Macron susţine suplimentarea bugetului comun al Uniunii Europene, crearea unui guvern economic european, a unui parlament al zonei euro şi iniţierea unor consultări democratice în toate statele membre pentru reformarea proiectului politic comunitar.

Emmanuel Macron pledează pentru suplimentarea cu 10.000 de agenţi a efectivelor Poliţiei şi Jandarmeriei, reorganizarea serviciilor de informaţii şi crearea unei structuri speciale pentru protejarea frontierelor Uniunii Europene. Macron vrea penitenciare speciale pentru teroriştii străini depistaţi în Franţa.

Marine Le Pen

Liderul formaţiunii populiste eurosceptice Frontul Naţional a promis restabilirea suveranităţii monetare, legislative, teritoriale şi economice a Franţei, anunţând un plan de renunţare la moneda euro şi de organizare a unui referendum privind apartenenţa Franţei la Uniunea Europeană.

Marine Le Pen, acuzată că a deturnat fonduri ale Parlamentului European şi că a postat imagini cu violenţe comise de reţeaua teroristă Stat Islamic, cere măsuri dure împotriva imigraţiei şi apărarea identităţii franceze.

Vrea şi ea reducerea datoriei suverane cu 60 de miliarde de euro, un sistem de control asupra investiţiilor străine şi reformarea legislaţiei în domeniul muncii. Marine Le Pen cere diminuarea tarifelor la gaze şi electricitate, instaurarea unui "protecţionism inteligent" şi garanţii suplimentare pentru depozitele bancare. Marine Le Pen vrea suplimentarea cu 15.000 de agenţi a efectivelor Poliţiei şi Jandarmeriei, creşterea bugetului pentru apărare până la 2% şi, treptat, la 3% din PIB, expulzarea imediată a infractorilor străini, intensificarea măsurilor de combatere a terorismului islamist (inclusiv prin deportarea automată a islamiştilor străini) şi contracararea delictelor cibernetice.

Jean-Luc Mélenchon

Candidatul mişcării civice France Insoumise (Franţa Nesupusă, extremă-stânga) vrea reducerea TVA-ului la produsele de primă necesitate, instituirea unui alt sistem progresiv de impozitare şi măsuri pentru protejarea tinerilor angajaţi. Politicianul de extremă-stânga vrea devalorizarea artificială a monedei euro până la un nivel egal cu dolarul şi anularea independenţei Băncii Centrale Europene.

Melenchon este favorabil ieşirii Franţei din NATO, renunţării la apartenenţa la Fondul Monetar Internaţional, la Banca Mondială şi la Organizaţia Mondială a Comerţului. Vrea crearea unui fond pentru urgenţe sociale şi a unei bănci pentru investiţii prin solidaritate.

François Fillon

Candidatul formaţiunii Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, centru-dreapta) propune majorarea nivelului superior al cotei TVA de la 20% la 22%, scăderea progresivă a impozitului pe venit şi instituirea unei taxe de 30% pe profiturile de pe piaţa de capital. Fillon, afectat de un scandal privind presupuse fraude cu fonduri publice, vrea desfiinţarea în mod etapizat a 500.000 de locuri de muncă în aparatul de stat şi adoptarea unui plan anual de contracarare a sărăciei şi excluziunii.

Francois Fillon propune o nouă structură de coordonare a politicilor în zona euro, sporirea măsurilor de securitate în Spaţiul european de circulaţie fără controale (Schengen) şi continuarea extinderii Uniunii Europene.

La rândul său, socialistul Benoît Hamon vrea introducerea unui venit minim garantat, iniţial de 600 de euro, reducerea timpului de lucru (instituirea săptămânii de lucru de patru zile), precum şi majorarea cotei de impozitare pentru persoanele foarte bogate şi pentru bănci. Candidatul Partidului Socialist vrea anularea datoriilor acumulate de ţările din zona euro afectate grav de criza financiară şi pledează pentru armonizarea sistemului fiscal la nivelul Uniunii Europene.

Sondaje de opinie

Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială), este creditat cu 24% din intenţiile de vot, înaintea primului tur al scrutinului prezidenţial din Franţa, fiind urmat de populista Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional, care va fi învinsă categoric în turul doi. Potrivit unui sondaj Ifop-Fiducial comandat de Paris Match şi Sud Radio, Emmanuel Macron, liderul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială), va fi votat de 24% dintre cetăţenii francezi în primul tur de scrutin. Marine Le Pen, liderul formaţiunii populiste Frontul Naţional (extremă-dreapta), este creditată cu 22,5% (cu 1,5% mai puţin decât săptămâna trecută), în timp ce François Fillon, candidatul formaţiunii Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, centru-dreapta), are o susţinere electorală de 19,5%. Jean-Luc Mélenchon, candidatul mişcării civice France Insoumise (Franţa Nesupusă, extremă-stânga), ar primi 18,5% din voturi, iar socialistul Benoît Hamon este creditat cu doar 7%.

În turul doi de scrutin al alegerilor prezidenţiale, programat pe 7 mai, raportul Emmanuel Macron / Marine Le Pen va fi 61%-39%, în timp ce François Fillon ar obţine un scor de 57%-43% în faţa lui Marine Le Pen. În cazul unui duel Emmanuel Macron / François Fillon, primul s-ar impune cu 65% la 35%, potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Elabe.

Citeşte şi: Suspectul în cazul exploziei din Sankt Petersburg ar fi primit bani de la terorişti din Turcia

Citeşte şi: Proteste ale judecătorilor polonezi faţă de planurile guvernului de reformare a sistemului judiciar

Citeşte şi: Fostul deputat Veaceslav Platon, condamnat la 18 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare din Republica Moldova