ALEGERILE PREZIDENŢIALE DIN RUSIA: Atmosferă tensionată înaintea alegerilor de duminică

Ţara traversează sâmbătă o "zi a tăcerii" conform legislaţiei electorale, care interzice orice fel de campanie în ziua dinaintea votului.

Ultimele sondaje, publicate la sfârşitul lui februarie, îl creditează pe Putin cu o victorie din primul tur, cu 60 la sută din voturi.

Opoziţia a făcut însă totul pentru a mobiliza alegătorii şi a impune un al doilea tur de scrutin, pe fondul scăderii popularităţii lui Putin, care a deţinut deja două mandate consecutive de preşedinte, în perioada 2000-2008.

Actualul premier se confruntă cu patru candidaţi care s-au străduit să nu îl atace frontal pe fostul agent KGB, în timp ce niciun membru al opoziţiei radicale nu a primit autorizaţia de a candida la aceste alegeri.

Într-un interviu acordat mai multor ziare străine şi publicat vineri, Putin s-a declarat sigur de susţinerea majorităţii, chiar şi în marile oraşe şi în cadrul clasei de mijloc, care a îngroşat rândurile opoziţiei.

Citeşte şi: ALEGERILE PREZIDENŢIALE DIN RUSIA: Vladimir Putin se pregăteşte să revină la Kremlin într-o atmosferă tensionată

"Consideraţi că majoritatea populaţiei este împotriva mea? În ce sondaje? Pur şi simplu am mai puţini susţinători, dar aceştia reprezintă totuşi majoritatea", a declarat el.

Coaliţia opoziţiei care organizează, de la alegerile din decembrie, manifestaţii de o amploare fără precedent la Moscova în ultimii 12 ani, a considerat că scrutinul nu poate fi democratic şi prevede o nouă manifestaţie chiar pe 5 martie, în centrul capitalei ruse.

Campania electorală a fost marcată, potrivit observatorilor organizaţiei ruse Golos, de folosirea masivă a resurselor statului în favoarea lui Putin şi de o politică de "intimidare" vizând opozanţii şi organizaţiile care vor să monitorizeze scrutinul.

"Campania s-a distins prin abundenţa tentativelor de denigrare, vizând atât opoziţia, cât şi candidaţii la prezidenţiale", sublinia joi asociaţia într-un raport.

Actualul şef al Guvernului a acuzat pe rând opozanţii că sunt în serviciul Occidentului, că pregătesc ei înşişi fraude electorale şi chiar vor să îl asasineze pe unul de-al lor pentru a putea acuza regimul.

Într-un discurs ofensiv rostit la o reuniune a susţinătorilor săi săptămâna trecută, Putin a plasat miza alegerilor la nivelul unei noi "bătălii pentru Rusia".

Ales prima dată la conducerea Rusiei cu 53 la sută din voturi în timp ce era preşedinte interimar după demisia lui Boris Elţîn, el a fost reales în mod triumfal în 2004, cu peste 71 la sută din voturi.

Citeşte şi: CRONOLOGIE: Principalele evenimente din Rusia de la venirea la putere a lui Putin în 1999

Creşterea rapidă a nivelului de trai, graţie creşterii cursului mondial al petrolului, şi politica percepută ca restabilind locul ţării pe scena mondială au alimentat această popularitate, potrivit sociologilor.

Constrâns să părăsească Kremlinul în 2008 deoarece Constituţia nu îi permitea un al treilea mandat consecutiv, Putin a rămas cel mai influent om politic din Rusia, îndeplinind funcţia de premier şi propulsându-l la preşedinţie pe Dmitri Medvedev, unul dintre subordonaţii săi.

Acesta din urmă s-a retras în favoarea mentorului său şi este chemat să devină premier după transferul de putere prevăzut pentru luna mai.

O reformă constituţională a mărit durata mandatului prezidenţial de la patru la şase ani, iar Putin poate rămâne, teoretic, la putere pentru alte două mandate consecutive, respectiv până în 2024.

"Nu m-am decis încă", a explicat el într-un interviu difuzat vineri, "ar fi normal, dacă totul va fi bine, dacă acest lucru va fi pe placul oamenilor".

Numeroşi analişti subliniază însă că dacă victoria lui Putin, duminică, pare deja obţinută, mandatul său riscă să fie mai dificil decât precedentele.

"Mişcarea de protest declanşată după alegerile legislative falsificate din decembrie nu ameninţă încă puterea lui Putin, dar este un simptom al unei Rusii din ce în ce mai instabile", apreciază Consiliul european pentru politică externă, un centru de analiză apropiat de UE.

Circa 109 milioane de alegători sunt chemaţi la urne. Birourile de vot se vor deschide duminică la ora locală 08.00 în Extremul Orient rus (sâmbătă, 22.00 ora României) şi primele estimări vor fi cunoscute în jurul orei 21.00 (19.00 ora României), după închiderea ultimelor secţii de votare din Kaliningrad (vest).

Citeşte şi: BIOGRAFIE: Vladimir Putin, inevitabilul lider cu mână de fier al Rusiei