Analiză: China este în căutarea creşterii economice pierdute

Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, face o analiză asupra Chinei, care a intrat în centrul atenţiei investitorilor datorită pachetelor de stimulare gândite de Partidul Comunist Chinez. Acestea au impulsionat pieţele globale, însă, deşi indicii locali şi companiile au înregistrat câştiguri impresionante, economia statului se confruntă cu o perioadă de incertitudine după ce Donald Trump a câştigat alegerile în Statele Unite.

Practic, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, combinată cu probabila majoritate republicană în Congres, prefigurează o intensificare a războiului comercial dintre China şi Statele Unite. Potrivit analiştilor internaţionali, Trump 2.0 va fi deosebit de imprevizibil, împreună cu amploarea potenţială a politicilor sale protecţioniste.

Relaţiile dintre preşedintele ales şi Xi Jinping sunt, în prezent, foarte ambivalente, recentele schimburi de replici dintre lideri evidenţiind calmul dinaintea furtunii. Climatul economic al Chinei este mult mai puţin favorabil decât în timpul primului mandat al lui Trump, iar ameninţarea iminentă a unor tarife de 60% la exporturile chinezeşti a crescut aşteptările pieţei pentru noi pachete de stimulare care să atenueze efectele unui război comercial iminent.

Provocările economice actuale ale Chinei - riscul de stagnare, prăbuşirea pieţei imobiliare şi lipsa stimulentelor pentru consumul discreţionar – sunt, în mare parte, o consecinţă a politicilor ţării din perioada pandemiei. Politica strictă „zero COVID”, menită să oprească drastic răspândirea virusului, a avut un impact prelungit (şi încă vizibil) asupra cheltuielilor consumatorilor şi întreprinderilor chineze, explică Radu Puiu.

Această încetinire economică a condus la presiuni deflaţioniste, creând un ciclu de restrângere a cheltuielilor şi investiţiilor şi o stagnare generală a economiei chineze. Climatul economic nefavorabil a slăbit încrederea capitalului global în China, în timp ce primele de risc insuficiente au alimentat o scurgere de capital din ţară.

La sfârşitul lunii septembrie, banca centrală a Chinei a anunţat cel mai avansat program de stimulare de la pandemie, reducând costurile de finanţare externă pentru a stimula piaţa imobiliară deja slăbită. Sprijinul a inclus, de asemenea, împrumuturi pentru răscumpărări pe scară largă de acţiuni de către societăţile cotate la bursa chineză.

Această „injecţie” de lichidităţi a propulsat acţiunile interne, împingând indicii CSI 300 şi Hang Seng din Hong Kong în teritoriul pieţei de creştere. Optimismul s-a extins la companiile cu o expunere semnificativă la piaţa chineză, inclusiv la marile mărci europene de lux, subliniază analistul XTB România.

Cu toate acestea, entuziasmul a fost de scurtă durată, deoarece au apărut întrebări şi îndoieli cu privire la planurile de viitor ale guvernului. De la începutul lunii octombrie, acţiunile chineze s-au confruntat cu pierderi semnificative, indicele CSI 300 scăzând cu 7% de la vârful său recent. Este vorba despre cea mai mare scădere într-o singură zi din 2020.

Pentru moment, piaţa nu este convinsă de impactul pe termen lung al măsurilor implementate. Efectele tangibile ale acestor soluţii vor avea nevoie de timp pentru a se materializa, iar atenţia investitorilor este concentrată pe datele macroeconomice şi pe evoluţia dinamicii comerciale cu Statele Unite.

În prezent, condiţiile economice din China sunt considerate mixte. Inflaţia scăzută indică slăbiciunea consumatorului intern, în ciuda faptului că guvernul local nu a renunţat la cheltuieli pentru a stimula economia.

Ratingurile de credit ale Chinei sunt clasificate drept pozitive, deşi previziunile devin deja negative (în principal din cauza nivelului ridicat al datoriilor şi a pieţei imobiliare slabe). Modelul de prognoză al Bloomberg sugerează că există o probabilitate de 15% ca China să intre în recesiune în următoarele 12 luni.

Planurile de atingere a obiectivelor de creştere stabilite pentru economia chineză au fost puse la grea încercare la mijlocul anului 2023, când China a intrat într-o perioadă de deflaţie.

Timp de aproape şase luni, ţara s-a confruntat cu presiunea scăderii preţurilor, care a demotivat cererea internă deja problematică. Perioada deflaţionistă s-a încheiat la începutul anului 2024, reflectând efectul întârziat al reducerilor ratelor dobânzii din vară. Cu toate acestea, inflaţia este încă departe de ţinta Băncii Populare a Chinei (PBOC), stabilită la aproximativ 3%.

Presiunea deflaţionistă din China este o consecinţă a unei cereri de consum extrem de scăzute, care nu a reuşit să se redreseze şi să revină la nivelurile anterioare pandemiei. Indicele de încredere a consumatorilor chinezi se situează la minime istorice de aproape doi ani, iar ponderea consumului în PIB-ul Chinei este semnificativ mai mică decât media globală, conform datelor Băncii Mondiale (53%, faţă de 75%). Cu toate acestea, guvernul chinez a exclus în mare măsură consumatorii din pachetele sale de stimulare.

Politica de transfer a Chinei în secolul XXI sprijină în principal investiţiile în industrie şi în sectorul imobiliar, în detrimentul gospodăriilor chineze, care sunt împovărate de costurile ridicate ale locuinţelor şi de creşterea lentă a salariilor. Dinamica preţurilor la alimente rămâne, de asemenea, nefavorabilă: inflaţia la produsele alimentare a depăşit în mod disproporţionat atât CPI, cât şi inflaţia de bază (3,3%).

Perspectivele economice ale Chinei se află în prezent sub presiune din cauza slăbiciunii sectorului imobiliar, care reflectă probleme mai ample, cum ar fi demografia nefavorabilă, şomajul ridicat în rândul tinerilor şi slăbirea cererii.

Creditele ieftine pentru dezvoltatori şi cerinţa unui avans de 100% înainte de începerea proiectelor de construcţii rezidenţiale au impulsionat piaţa imobiliară în secolul XXI până la punctul în care ponderea sa în PIB a început să se apropie de 30%.

Temându-se de natura speculativă a sectorului, guvernul a introdus în 2020 criterii de îndatorare pentru dezvoltatorii care doresc să contracteze noi împrumuturi. Ca urmare a acestei noi politici, jumătate dintre dezvoltatorii chinezi au pierdut accesul la lichidităţi, multe proiecte au fost oprite, iar peisajul ţării a devenit plin de oraşe fantomă pline de zgârie-nori neterminaţi.

Cu toate acestea, încetinirea ofertei nu a condus la noi creşteri de preţuri, deoarece a prevalat efectul unei cereri şi mai slabe. Scăderea populaţiei începând cu 2022, creşterea şomajului în rândul tinerilor (18,8% în august) şi încetinirea urbanizării sunt printre principalele motive ale prăbuşirii continue a preţurilor locuinţelor în China, subliniază analistul financiar din cadrul XTB România.

La reuniunea Politburo din septembrie, liderii de top ai Chinei au solicitat reduceri semnificative ale ratelor dobânzilor şi măsuri de prevenire a unor noi scăderi pe piaţa imobiliară, marcând cel mai puternic angajament de până acum pentru stabilizarea acestui sector cheie. Se aşteaptă ca reducerile peste aşteptări ale ratei dobânzii de bază pentru împrumuturi (LPR) să contribuie la stabilizarea pieţei imobiliare pe termen scurt.

Ce influenţează aceste rate? Majoritatea creditelor noi şi restante din China se bazează pe LPR pe un an, în timp ce rata pe cinci ani afectează ratele ipotecare şi alte credite pe termen lung. Recent, cei mai mari creditori de stat din China au redus ratele dobânzilor la depozite pentru a compensa impactul ratelor scăzute ale împrumuturilor asupra marjelor lor în scădere.

La 21 octombrie, rata dobânzii pe un an a fost redusă de la 3,35% la 3,10%. Banca Populară a Chinei reduce ratele dobânzilor pentru a consolida slăbirea economiei. Cu toate acestea, va mai dura până se va materializa, efectul real al acestor modificări.

Programul băncii centrale chineze destinat finanţării împrumuturilor pentru răscumpărări de acţiuni a oferit un sprijin imediat pentru preţuri, după cum reiese din amploarea creşterilor recente ale indicilor chinezi. Până în prezent, aproape 50 de companii au solicitat o linie de credit specială, care ar putea totaliza peste 45 de miliarde de dolari.

Imaginea pieţei chineze s-a schimbat în mod clar de la stagnarea observată în perioada 2021-2023. Deşi ar putea părea că o creştere de o asemenea amploare este mai degrabă rezultatul închiderii poziţiilor short de către fondurile speculative, măsurile de stimulare deja implementate au pus primele baze pentru un program masiv de redresare economică în China.

Ce înseamnă acest lucru pentru indicele bursier CHN.cash? Amploarea măsurilor implementate pare să reducă semnificativ scenariul unei scăderi la nivelurile observate înainte de primele rapoarte privind schimbările economice, punctează Radu Puiu.

Cu toate acestea, este, de asemenea, posibil să aibă loc marcarea profiturilor după creşterea bruscă. În acest moment, se pare că factorul cheie care va defini viitoarele mişcări ale preţurilor va fi dacă PBOC introduce noi măsuri de stimulare şi dacă aceste decizii determină companiile chineze să genereze venituri şi profituri mai mari. În prezent, al doilea element rămâne extrem de incert.