ANALIZĂ: Peste un milion de imigranţi au ajuns în Europa în 2015 - GALERIE FOTO

În total, 1.005.504 de imigranţi ajunseseră pe continentul european în perioada 1 ianuarie-21 decembrie 2015, de patru ori mai mulţi decât în 2014, dintre care 972.500 doar pe cale maritimă, a anunţat Organizaţia Internaţională pentru Migrare (OIM).

Jumătate dintre cei care au traversat Marea Mediterană sunt refugiaţi sirieni, urmaţi de irakieni, în proporţie de 20 la sută, şi de afgani - 7 la sută. O majoritate copleşitoare de 816.752 de imigranţi a sosit în Grecia, în 2015, traversând Marea Mediterană, adeseori în bărci supraaglomerate, prin înţelegeri încheiate cu contrabandişti, în încercarea de a ajunge pe continentul european. Doar într-o singură zi, săptămâna trecută, aproximativ 4.300 de imigranţi au sosit pe insulele greceşti, dintre care 3.000 numai pe insula Lesbos, una dintre cele mai afectate de criza migraţiei, confruntându-se cu sosiri zilnice de ordinul miilor.

O parte mai mică dintre imigranţii înregistraţi în acest an pe continentul european a ajuns în Italia, traversând Mediterana, totalul acestora ridicându-se la 150.317 de sosiri, în timp ce puţin peste 4.000 au ajuns pe cale maritimă în Spania, Malta şi Cipru. Doar 34.215 de imigranţi au intrat în Europa parcurgând rute terestre, de exemplu, trecând prin frontierele turco-bulgară sau turco-greacă.

Citeşte şi: CRIZA IMIGRANŢILOR: Cum s-a schimbat viaţa a trei simboluri ale refugiaţilor - FOTO, VIDEO

În Marea Egee, din estul Mării Mediterane, unde sunt efectuate cele mai multe rute către continentul european, în special din Turcia în Grecia, 706 persoane au murit înecate în cursul acestui an, potrivit unui raport al OIM, publicat recent. Numai începând din data de 16 octombrie s-au înregistrat 422 de decese, în medie, şapte decese pe zi, din totalul celor 3.695 de decedaţi sau dispăruţi în Mediterană în 2015.

După ce sosesc în Grecia sau Italia, majoritatea se îndreaptă spre ruta balcanică pentru a ajunge în ţări din nordul şi vestul Europei, cu stabilitate economică mare precum Germania sau Suedia. Astfel, mai ales după ce cancelarul german Angela Merkel şi-a exprimat empatia faţă de situaţia refugiaţilor, declarând că Germania îi aşteaptă cu braţele deschise, sute de mii de persoane au invadat ţara, înregistrându-se un milion de solicitări de azil în 2015.

Adoptând tot o politică deschisă de tipul Germaniei, Suedia se confruntă cu peste 150.000 de cereri de azil depuse în 2015, încercând în ultimele luni să descurajeze imigranţii să mai vină în ţară prin impunerea unor controale mai stricte privind verificarea actelor de identitate a tuturor celor care intră pe teritoriul suedez.

Citeşte şi: Povestea emoţionantă a refugiatului care vindea pixuri pentru a-şi putea hrăni copiii, după ce a fugit din Siria. Ce a făcut acesta cu banii primiţi din donaţii - FOTO, VIDEO

Însă, după ce scapă de primejdiile unui drum nesigur pe Mediterană, imigranţii sunt supuşi altor pericole, acceptând să fie transportaţi ilegal în condiţii inumane de către contrabandişti, din disperarea de a ajunge într-o ţară europeană sigură şi cu stabilitate economică mare pentru a începe o nouă viaţă. Este cazul celor 71 de imigranţi care în luna august au fost găsiţi decedaţi într-un camion parcat pe o autostradă din Austria.

Sistemul de cote obligatorii privind distribuirea imigranţilor impus de UE, contestaţii la Curtea Europeană de Justiţie

În faţa fluxului de imigranţi din ce în ce mai accentuat pe parcursul anului 2015, ţările europene au reacţionat diferit. Uniunea Europeană a încercat timp de luni întregi să vină cu o soluţie la această criză, însă mai multe state au contestat iniţial propunerea Comisiei Europene de repartizare a 160.000 de imigranţi - care ajunseseră în Grecia şi Italia, state copleşite de fluxul de imigranţi - în ţările membre, în baza unui sistem de cote obligatorii.

Grupul Vişegrad - Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria -, dar şi România s-au opus sistemului de cote obligatorii în prima jumătate a lunii septembrie. În 14 septembrie, Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne din cadrul UE a decis distribuirea a 40.000 de extracomunitari, din care României i-au revenit 2.362 de refugiaţi. Dar, în 22 septembrie, miniştrii de Interne ai statelor membre UE au decis, în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului JAI, repartizarea a încă 66.000 de extracomunitari din totalul de 120.000, care se adăugă celor 40.000 deja distribuiţi, urmând ca Uniunea Europeană să stabilească distribuirea a încă 54.000 de imigranţi. Principalii oponenţi au fost depăşiţi în sistemul cu majoritate calificată după ce Polonia a renunţat la obiecţii. România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, în timp ce Finlanda s-a abţinut de la vot.

În urma acestei decizii, României i-au revenit 2.475 de refugiaţi care au sosit în Grecia şi Italia, ajungându-se la un total de 4.837. Însă Ungaria şi Slovacia au anunţat la începutul lunii decembrie că au intentat proces Uniunii Europene la Curtea Europeană pentru Justiţie din Luxemburg, întrucât le-a impus să accepte imigranţi pe teritoriile lor, în pofida refuzului pe care şi l-au exprimat în această privinţă.

Garduri metalice la frontierele mai multor state, în încercarea de a reduce fluxul de imigranţi

Deşi face parte din Uniunea Europeană şi zona Schengen, Ungaria a decis să vină cu propria soluţie în vederea gestionării fluxului de imigranţi de pe teritoriul său, fiind una dintre primele ţări care au ripostat cu măsuri dure în faţa acestei crize. Astfel, în 15 septembrie, a dispus, prin construirea unui gard metalic, închiderea graniţei cu Serbia, de unde veneau cei mai mulţi extracomunitari, cu toate că Ungaria nu reprezenta decât o ţară de tranzit pentru majoritatea celor care se îndreptau spre Austria şi Germania pentru a-şi depune solicitările de azil.

Din cauza acestei decizii, mulţi imigranţi au fost nevoiţi să îşi schimbe rutele, îndreptându-se din Serbia spre Croaţia, care s-a văzut confruntată cu peste 40.000 de imigranţi în mai puţin de o săptămână de la închiderea graniţei ungaro-sârbe.

Treptat, tot mai multe state şi-au închis frontierele, restricţionând tot mai mult accesul imigranţilor pe teritoriile lor. Ungaria a continuat să îşi închidă frontiera cu Croaţia după a doua jumătate a lunii octombrie, construind gard şi pe un segment al frontierei cu România.

Premierul ungar, Viktor Orban, a explicat că măsurile aplicate de Ungaria pentru combaterea imigraţiei au rolul de a proteja "familia europeană", evocând necesitatea reformării unor instituţii europene.

"Când Ungaria îşi protejează frontierele, protejează familia europeană", a declarat Viktor Orban în Parlamentul de la Budapesta, la sfârşitul lunii septembrie, adăugând că "Ungaria luptă pe două fronturi: îşi protejează frontierele şi luptă împotriva politicilor europene cu perspective scurte. Europa nu poate prelua problemele întregii lumi, nu putem oferi susţinere tuturor imigranţilor din raţiuni economice".

De asemenea, şi Macedonia a construit un grad, în noiembrie, pe un segment de trei kilometri al frontierei cu Grecia, pe distanţa punctului de trecere Gevgelija/Idomeni, iar în decembrie a început să construiască un nou gard în dreptul localităţii Medzitlija.

Refugiaţi vs. imigranţi economici

Criza migraţiei s-a dovedit a fi şi mai dificil de gestionat în condiţiile în care mulţi dintre imigranţi au ales să îşi distrugă actele de identitate pentru a trece drept refugiaţi şi a beneficia de şanse mai mari în acordarea statutului de azilant. De aceea, tot mai multe state au pledat pentru impunerea unei diferenţieri între refugiaţi şi imigranţi economici, care nu provin din state afectate de războaie precum Siria, Irak şi Afganistan, emigrând doar din dorinţa unui nivel de trai mai ridicat.

Din aceste considerente, ţările balcanice tranzitate de imigranţi, Macedonia, Serbia, Croaţia şi Slovenia, au decis, la jumătatea lunii noiembrie, să restricţioneze accesul extracomunitarilor pe teritoriile lor, permiţând doar trecerea refugiaţilor din Siria, Irak şi Afganistan, întrucât provin din ţări afectate de războaie civile şi deportând "imigranţii economici" înapoi în ţările din care au venit.

Prin urmare, de la jumătatea lunii noiembrie, mii de imigranţi provenind din Maroc, Pakistan, Iran, Nepal, printre altele, au fost blocaţi la frontiera dintre Grecia şi Macedonia, în punctul de trecere Idomeni, aproape o lună, protestând faţă de restricţiile impuse privind filtrarea extracomunitarilor şi nefiindu-le permis accesul pe teritoriul macedonean.

Unii au intrat în greva foamei sau şi-au cusut buzele cu fire de nylon în semn de protest. Un bărbat din Iran care a recurs la această decizie a explicat: "Nu pot să mă întorc. Voi fi spânzurat". Un grup de imigranţi din Bangladesh aveau mesaje scrise pe piepturile goale: "Împuşcaţi-ne, nu ne vom întoarce niciodată", "Împuşcaţi-ne sau salvaţi-ne".

În urmă cu două săptămâni, autorităţile elene au reuşit să convingă peste 2.000 de imigranţi să renunţe la proteste şi să accepte să fie evacuaţi în centre de azilanţi din Atena şi să-şi depună cererile de azil în Grecia, nu în ţări precum Germania sau ţările scandinave, spre care plănuiseră iniţial să se îndrepte.

În plus, Germania a început, de la finalul lunii noiembrie, să deporteze imigranţii care provin din ţările balcanice ale căror solicitări de azil nu au fost aprobate, după ce a ajuns la un acord cu Albania, Kosovo şi Muntenegru pentru a permite repatrierea solicitanţilor de azil ale căror documente de identificare au expirat sau au fost distruse. Mulţi dintre solicitanţii de azil îşi distrug paşapoartele după ce ajung în ţara de destinaţie finală, motiv pentru care Germania a putut să deporteze doar 30 la sută dintre imigranţii ale căror cereri de azil au fost refuzate.

În septembrie, Germania a declarat Albania, Kosovo şi Muntenegru ţări "sigure", ceea ce înseamnă că rezidenţii acestor state, precum şi cei din Macedonia, Serbia şi Bosnia, vor fi, în mod automat, neeligibili pentru statutul de azilant. Deciziile de deportare au fost luate în condiţiile în care cancelarul german, Angela Merkel, se confruntă cu presiuni din partea conservatorilor din cauză că a permis ca pe teritoriul german să intre sute de mii de solicitanţi de azil, mulţi dintre ei fiind refugiaţi din Siria şi Irak. Horst Seehofer, premierul landului german Bavaria, una dintre cele mai afectate regiuni germane de criza imigraţiei, a criticat în nenumărate rânduri politicile cancelarului Germaniei, Angela Merkel, militând pentru impunerea unor măsuri restrictive privind accesul imigranţilor în Germania în vederea reducerii numărului acestora.

Acord Turcia-UE

În data de 29 noiembrie, Turcia şi liderii UE au încheiat, la Bruxelles, un acord prin care numărul de imigranţi care sosesc în Europa să fie redus, fiind menţinuţi pe teritoriul turc în schimbul alocării sumei de trei miliarde de euro guvernului turc. De asemenea, odată cu impunerea unui nou set de măsuri în vederea păstrării refugiaţilor în ţară, Turcia urmează să beneficieze de unele concesii politice. La mai bine de trei săptămâni de la semnarea acordului, potrivit unui document UE, citat de Reuters, numărul imigranţilor care au venit în Europa din Turcia a scăzut de la 5.000-6.000 la 4.000 de sosiri zilnice. Reducerea înregistrată se datorează şi condiţiilor meteorologice, care, pe fondul iernii, au descurajat imigranţii să mai pornească pe rute periculoase, riscând să moară înecaţi în Mediterană sau să rămână blocaţi la frontierele statelor. În Turcia, se află în prezent 2,2 milioane de refugiaţi, în Iordania 633.000, iar în Libia peste un milion.

Terorişti strecuraţi printre refugiaţi, măsuri suplimentare de securitate şi intensificarea luptei împotriva SI în Siria

În contextul atentatelor teroriste de la Paris din noaptea de 13-14 noiembrie, soldate cu 130 de morţi şi peste 350 de răniţi şi revendicate de reţeaua teroristă Stat Islamic (SI), tot mai multe ţări au început să susţină ipoteza că printre refugiaţii care intră în Europa se strecoară şi terorişti.

Este cazul unuia dintre atacatorii kamikaze din Paris, asupra căruia a fost găsit un paşaport sirian, care cel mai probabil fusese furat pentru a induce în eroare autorităţile. Dar s-a dovedit că atacatorii din Paris erau, de fapt, cetăţeni europeni – francezi şi belgieni – de religie musulmană, cu orientări extremiste. Cu toate acestea, măsurile de securitate din întreaga lume, dar mai ales în Europa au fost consolidate, iar Franţa şi SUA şi-au intensificat raidurile aeriene în Siria împotriva reţelei teroriste SI, în timp ce Marea Britanie şi Germania s-au alăturat acestei intervenţii militare.