Annalena Baerbock anunţă că Germania se va opune în continuare energiei nucleare

Annalena Baerbock a declarat că Germania nu este de acord cu iniţiativa Franţei de a considera energia nucleară drept "ecologică" la nivelul Uniunii Europene. "Faptul că avem poziţii divergente în problema energiei atomice este cunoscut", a afirmat Annalena Baerbock.

"Europa va fi principala direcţie a politicii externe a Germaniei. În acest sens, Europa are nevoie de un impuls puternic din partea Germaniei şi Franţei", a precizat Annalena Baerbock.

Jean-Yves Le Drian, ministrul francez de Externe, a declarat că speră să continue cu Annalena Baerbock relaţia de încredere pe care a avut-o cu Heiko Maas, ministrul de Externe al fostului Guvern Angela Merkel. "Relaţia dintre cei doi miniştri este un fel de comoară pentru o relaţie franco-germană în serviciul Europei. Acest lucru este esenţial, chiar vital, pentru cele două popoare", a afirmat Jean-Yves Le Drian.

În iulie, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a pledat pentru intensificarea rolului energiei nucleare în scopul asigurării necesarului de electricitate, cerând, pe fondul opoziţiei unor ţări europene, evitarea dezbaterilor "prea generale". "Noi avem o şansă. Suntem ţara din Europa cu cea mai redusă cantitate de emisii de dioxid de carbon raportat la fiecare locuitor. De ce? Pentru că avem istoria energiei nucleare. Alte ţări au mine de cărbuni sau importă mult gaz, care este o hidrocarbură şi are un bilanţ negativ privind emisiile de dioxid de carbon, dar noi avem şansa energiei nucleare", a argumentat Emmanuel Macron. În contextul opoziţiei faţă de energia nucleară exprimată de unele ţări din Uniunea Europeană, preşedintele Franţei a cerut evitarea dezbaterilor "exclusive sau prea generale" pe acest subiect.

În martie, şapte ţări din cadrul Uniunii Europene, inclusiv Franţa şi România, au trimis o scrisoare Comisiei Europene prin care au evidenţiat rolul important al energiei nucleare, contestat de Germania şi Austria. Emmanuel Macron argumenta atunci că era "un apel de urgenţă pentru a asigura reguli mai echitabile pentru energia nucleară, în Uniunea Europeană, fără a o exclude din politicile şi avantajele climatice şi energetice". Scrisoarea a fost semnată de preşedintele Franţei şi de premierii din România, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia şi Slovenia. Apelul din martie a intervenit în contextul dezbaterilor de la Bruxelles privind o nouă "taxonomie" ecologică europeană, prin care ar urma să fie condiţionat accesul la finanţări şi investiţii în următorii ani. Semnatarii scrisorii au cerut ca "politicile energetice şi climatice europene să susţină toate modalităţile în sensul neutralităţii climatice, în virtutea principiului neutralităţii tehnologice".

Statele membre ale Uniunii Europene au viziuni diferite asupra rolului energiei atomice în viitor. Unele ţări sunt favorabile includerii energiei nucleare în programul ecologic, în contextul avantajelor climatice pe care le oferă, respectiv emisii reduse de dioxid de carbon. Alte ţări, precum Germania şi Austria, se opun. Germania a decis renunţarea la energia nucleară după catastrofa produsă la centrala atomică Fukushima (Japonia) în 2011. Berlinul se opune finanţărilor europene pentru energia nucleară. Polonia şi Cehia vor să utilizeze energie atomică pentru a limita industria axată pe cărbune.