CE atenţionează Guvernul să nu reducă independenţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) este instituţia care poate influenţa orice licitaţie publică reclamată, prin acceptarea sau respingerea unei contestaţii depuse de către o firmă, pe o piaţă a achiziţiilor publice care reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României.

Avertismentul, inclus într-un document confidenţial obţinut de MEDIAFAX, a fost transmis direct de către Klaus Wiedner, Şeful Unităţii de Legislaţie privind achiziţiile publice din cadrul Direcţiei Generale Piaţa Internă şi Servicii (DG Markt), printr-un e-mail transmis la 4 octombrie.

Atenţionarea face referire la un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legislaţiei achiziţiilor publice, prezentat la finele lunii septembrie de MEDIAFAX, care stabilea că şeful Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor ar urma să nu mai fie ales prin vot secret de membrii Consiliului, ci numit direct de Parlament, cu drept de a interveni în componenţa completelor de analiză a dosarelor. Consiliul ar urma să fie condus de un preşedinte numit dintre membrii săi de către Camera Deputaţilor şi Senat întrunite în şedinţă comună, la propunerea comisiilor parlamentare de specialitate ale celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Comparativ, legislaţia actuală stabileşte că preşedintele CNSC este ales dintre şi de către membrii Consiliului prin vot secret, cu majoritate absolută.

Conform proiectului, contestaţiile depuse la licitaţii ar urma să fie soluţionate prin complete a căror specializare "să fie determinată de sediul autorităţii contractante, obiectul achiziţiei publice sau valoarea estimată a acesteia", iar componenţa completelor va putea fi stabilită şi modificată de către preşedintele Consiliului. O astfel de prevedere, dacă va fi aprobată, ar urma să excludă principiul repartizării aleatorii a dosarelor de achiziţie publică spre completele de soluţionare a contestaţiilor, iar preşedintele CNSC numit de Parlament ar avea drept de decizie în acest caz.

Proiectul a fost redactat în contextul în care premierul Victor Ponta a declarat la acea dată că "birocraţia politică" şi CNSC, "numit de fostul Guvern ca să nu ne lase pe noi", a blocat licitaţia Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale pentru consultanţă la reactualizarea studiului de fezabilitate aferent contractului de concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov.

În documentul obţinut de MEDIAFAX, oficialul Comisiei Europene anunţă că deţine informaţii despre un proiect de modificare a organizării CNSC, care nu a fost comunicat la Bruxelles, şi solicită autorităţilor române să evite orice modificări ale prevederilor legale în vigoare care ar afecta independenţa acestei instituţii.

Avertismentul este transmis în acelaşi document în care sunt prezentate o serie de recomandări ale CE privind viitoarea modificare a legii achiziţiilor publice.

Citeşte şi: EXCLUSIV - CE verifică licitaţii din România: Statul divulgă concurenţei date din oferta cu preţul cel mai mic

"Aş vrea să atrag atenţia că aceste recomandări se referă doar la proiectul pe care Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice ni l-a transmis spre consultare. Avem cunoştinţă despre pregătirea în paralel a unui al doilea proiect, pentru modificarea organizării CNSC, care nu a fost comunicat serviciilor Comisiei. Aş vrea să folosesc această oportunitate pentru a informa autorităţile române despre necesitatea de a evita orice modificări care ar afecta independenţa CNSC", spune oficialul european.

Conducerea Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană a reacţionat la acest avertisment şi a recomandat Guvernului, în acelaşi document, să dispună transmiterea către Comisie a proiectului respectiv şi să iniţieze dialogul pe această temă cu reprezentanţii DG Markt.

În 2010 şi 2011, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a anulat licitaţii publice cu o valoare estimată de 2,7 miliarde euro, respectiv 1,3 miliarde de euro.

Analiştii consultaţi în trecut de Ziarul Financiar apreciau că între 20 şi 40% dintre contractele încheiate cu statul sunt "cu dedicaţie".