Cel mai mare eşec al lui Obama. Statistica dramatică a unui fenomen nerezolvat în SUA - Gândul

14 iun. 2016, 06:49, Știri externe

Raluca Bădoiu

„Dacă mă întrebaţi care este zona unde pot spune că mă simt cel mai frustrat şi cel mai ţinut pe loc este faptul că SUA sunt singura ţară avansată de pe glob în care nu avem suficiente legi de bun simţ privind siguranţa armelor, chiar şi confruntaţi cu criminali în masă care apar în mod repetat. Dacă te uiţi la numărul americanilor ucişi după 11 septembrie 2001, din cauza terorismului, este sub 100. Dacă te uiţi la numărul celor ucişi de violenţa armată, este undeva la zeci de mii.

Iar frustrarea de a nu fi în stare să rezolvăm această problemă este ceva care mă deranjează, dar nu intenţionez să renunţ în următoarele 18 luni (de mandat)”, spunea preşedintele SUA Barack Obama, în iulie 2015, într-un interviu acordat BBC, la câteva zile după atacul de la centrul militar de recrutare din Chattanooga, Tennessee, unde 5 marinari au fost ucişi de un american de origine kuwaitiană, care îşi cumpărase armele – un AK-47, un AR-15 şi un pistol, comandându-le pe internet.

Odiseea schimbării politicii de deţinere a armelor de foc a început pentru Obama în 2013, la scurt timp după ce şi-a început al doilea mandat. Mişcarea lui Obama a venit după atacul de la şcoala Sandy Cook, de pe 14 decembrie 2012, din Newton, Connecticut. Atunci, un tânăr de 20 de ani şi-a împuşcat mama, i-a furat armele şi a intrat într-o şcoală, unde a început să tragă, ucigând 20 de copii şi 6 adulţi, apoi s-a sinucis. Era înarmat cu două pistoale, o puşcă de asalt şi una normală. Adam Lanza, atacatorul de 20 de ani, suferea de anumite afecţiuni psihice, avea să arate raportul poliţiei, care însă nu a putut stabili ce l-a determinat pe tânăr să declanşeze atacul.

Kremlinul se bucură că Administrația Trump exclude aderarea Ucrainei la NATO: „coincide cu poziția noastră”

Trump și Biden, mesaje de condoleanțe după decesul Papei Francisc

Statisticile strânse într-o investigaţie a Mother Jones arată că aproape toate armele folosite de atacatorii în masă din ultimii ani, cel puţin din perioada Obama, au fost cumpărate legal. Investigaţia mai arată că mulţi dintre atacatorii care obţinuseră legal armele sufereau de afecţiuni psihice documentate.

Măsurile propuse atunci de Obama nu au reuşit să treacă de Senatul american, dominat de republicani şi unde ar fi trebuit oricum să câştige voturile unei majorităţi calificate. Iniţiativele în acest domeniu, ca de altfel orice măsură menită să introducă un control asupra armelor, s-au ciocnit şi de rezistenţa şi lobby-ul puternicei organizaţii National Rifle Association (NRA), care susţine dreptul de a deţine liber arme şi se implică în lobby politic.

Obama propunea, în 2013, 23 de măsuri care să reglementeze mai strict deţinerea şi comerţul cu arme în SUA. Printre acestea, se numărau: controale de background (cazier, istoric medical, etc.) pentru orice tranzacţie cu arme; susţinerea bugetară cu 20 de milioane de dolari în 2013 şi cu 50 de milioane în 2014 pentru înlesnirea schimbului de informaţii între state, cu privire la controalele de background; interzicerea armelor militare de asalt şi limitarea la vânzare a încărcătoarelor la 10 gloanţe; prevenirea „cumpărătorilor-paravan” folosiţi în tranzacţiile cu arme; alocarea a 4 miliarde de dolari pentru menţinerea pe străzi a 15.000 de poliţişti; antrenament privind intervenţia la incidente cu trăgători pentru 14.000 de forţe de ordine şi angajaţi din sistemul de educaţie; îmbunătăţirea prevenirii bolilor mintale, prin accesibilizarea tratamentelor psihiatrice.

Măsurile propuse atunci de Obama nu au trecut de Congres, iar atacurile au continuat. La sfârşitul acestei săptămâni, atacul din clubul gay Pulse, din Orlando, Florida, a fost al 20-lea de când preşedintele SUA şi-a anunţat oficial obiectivul de a controla mai strict accesul la armament, lucru pus în relaţie directă cu atacurile armate în masă.

Citeşte continuarea pe Gândul.