Comisia Europeană: Este prea devreme pentru a trage concluzii cu privire la impactul noilor coduri

Reforma sistemului judiciar este una din cele două teme majore monitorizate în conformitate cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) în România.

La momentul aderării la UE s-a concluzionat că deficienţele au rămas în funcţionarea sistemului judiciar românesc, unde trebuie făcute reforme suplimentare, focusate pe consolidarea eficienţei şi a coerenţei procesului judiciar, precum şi pe transparenţa şi responsabilitatea sistemului judiciar.

CE indică faptul că România, stat membru UE, se află la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pe locul al doilea ca număr de plângeri împotriva hotărârilor judecătoreşti. Un număr mare dintre acestea se referă la neexecutarea hotărârilor, la durata excesivă a procedurilor civile şi la absenţa unei căi de atac eficiente împotriva unei investigaţii penale ineficiente.

În termeni mai detaliaţi acestea au implicat adoptarea noilor coduri, măsuri pentru unificarea jurisprudenţei, consolidarea managementului resurselor umane în cadrul sistemului judiciar, restructurarea Ministerului Public, consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi măsuri ce privesc transparenţa, responsabilitatea şi integritatea întregului sistem judiciar.

Raportul CE consemnează reforma cadrului juridic şi noile Coduri.

O componentă centrală a iniţiativelor de reformă judiciară ale autorităţilor române a fost modernizarea legislaţiei. Din 2007, România a adoptat proiecte de noi coduri civil şi penal, precum şi de procedură, ceea ce a constituit un demers legislativ semnificativ, care necesita eforturi importante din partea Executivului, Legislativului şi puterii judecătoreşti. Luate împreună, noile coduri încearcă să modernizeze dreptul şi să îmbunătăţească eficienţa şi consecvenţa procesului judiciar.

Modernizarea dreptului a inclus eforturi de a creşte predictibilitate sistemului judiciar, prin reglementări mai clare în civil şi penal. Codurile prevăd posibilităţi (cum ar fi posibilitatea de a obţine un divorţ în faţa unui notar în cazul în care divorţul este de comun acord) de reducere a volumului de muncă al instanţelor.

Noile coduri de procedură conţin o varietate de abordări noi, care caută să consolideze coerenţa şi eficienţa procesului judiciar, raportul CE consemnând instituţiile noi introduse, cum ar fi camera preliminară, unde judecătorul verifică legalitatea actelor procedurale.

Totuşi, în pofida adoptării noilor coduri în 2009 şi pe cele de procedură în 2010, raportul CE arată că, până în prezent, doar noul Cod civil a intrat în vigoare. Acest cod a intrat în vigoare în octombrie 2011. Noul Cod de procedură civilă este programat să intre în vigoare la 1 septembrie 2012, în timp ce noul Cod penal şi cel de procedură penală au termene de intrare în vigoare prevăzute pentru 2013.

Punerea în aplicare a codurilor s-a dovedit a fi şi va rămâne o sarcină dificilă pentru instituţiile române. Eforturi suplimentare semnificative sunt necesare pentru a asigura o aplicare armonioasă a codurilor rămase, arată Comisia, referindu-se şi la recrutări, restructurări interne şi alte măsuri manageriale, precum şi la campanii de informare publică.

În iulie 2011, Comisia a recomandat instituţiilor de România ca odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil să fie adoptat şi un plan de implementare a celorlalte trei coduri. Panul de implementare a fost elaborat şi a fost finalizat de către Ministerul Justiţiei la începutul anului 2012 în urma consultărilor cu alte instituţii. Cu toate acestea, mai multe detalii încă mai trebuie elaborate, iar deciziile importante trebuie să fie luate de Executiv şi de sistemul judiciar. Eforturile rămân, prin urmare, incoerente, stadiul prezentând un risc continuu pentru eficienţa şi eficacitatea implementării.

Punerea în aplicare a codurilor a fost complicată de către decizia autorităţilor române de a elabora un studiu de impact numai după ce codurile au fost adoptate propriu-zis. Un studiu a fost elaborat şi este folosit ca un instrument pentru a ajuta cu punerea în aplicare, implicit cu identificarea de resurse şi alte nevoi. Totuşi, această întârziere a prelungit procesul de punere în aplicare şi a redeschis discuţiile pe elementele centrale ale noilor coduri, iar legea de punere în aplicare a codurilor ar putea include modificări ce ar putea modifica codul în sine.

În aceste condiţii mai este de lucru până la finalizarea reformei iniţiate prin elaborarea noilor coduri. De asemenea, este în continuare prea devreme pentru a trage concluzii cu privire la impactul noilor coduri, pentru a vedea dacă acestea şi-au atins obiectivele de a moderniza cadrul legal şi de a consolida eficienţa şi coerenţa procesului judiciar. Sarcina autorităţilor române este, prin urmare, de a consolida şi de intensifica eforturile de punere în aplicare a celorlalte noi coduri şi apoi să se concentreze pe identificarea efectelor lor.

Cu scopul de a accelera unele proceduri judiciare, interimar, în 2010, a fost adoptată Legea Micii reforme, prin care s-au modificat codurile de procedură existente, fiind anticipate unele dintre prevederile codurilor care urmează a fi aplicate în viitor, iar reacţia din partea practicienilor este că Legea Micii reforme a avut un impact pozitiv, se mai arată în raport, obţinut de agenţia MEDIAFAX şi care urmează să fie dezbătut şi aprobat miercuri de Comisia Europeană.