Credibilitatea Comisiei Europene, pusă în joc pentru decizia privind repatrierea romilor din Franţa

Preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, îşi pune în joc credibilitatea în acest caz, consideră adversarii săi politici socialişti, liberali şi ecologişti din Parlamentul European, susţinători ai unei "condamnări fără drept de apel" a Franţei.

Însă cei 27 de comisari europeni, care vor lua decizia finală, intenţionează să trateze cu seriozitate acest subiect.

"Pe plan juridic, dosarul Franţei nu arată chiar atât de rău (...); ar câştiga la Curtea Europeană de Justiţie", apreciază Jean-Dominique Giuliani, preşedintele Fundaţiei Robert Schuman, influent grup de reflecţie privind problemele europene.

"Nu cred că este necesar să se ajungă până la sancţiuni, din cauza riscurilor negative pe care le-ar implica o astfel de situaţie", a afirmat Marco Incerti, de la Center for European Policy Studies (CEPS). "De fiecare dată când Comisia a încercat să se amestece în subiecte de politică internă într-o ţară, lucrurile s-au sfârşit prost", spune el, reamintind reacţiile de ostilitate înregistrate în Austria după ce UE a încercat să denunţe, în 2000, intrarea unui partid de extremă-dreapta la guvernare.

Cei doi politologi consideră că rolul de gardian al Tratatelor al autorităţilor de la Bruxelles a fost deja confirmat de liderii UE, chiar dacă aceştia au criticat derapajul comisarului pentru Justiţie, Viviane Reding, acuzată că a comparat repatrierea romilor români şi bulgari din Franţa cu deportările din cel de-al Doilea Război Mondial.

În prezent, "în cazul în care Comisia vrea să mai aibă posibilitatea de a face ceva pentru romi, trebuie să găsească o formulă care să evite sfidarea directă a Franţei", afirmă Giuliani.

Un membru al Comisiei a declarat că "toate opţiunile rămân deschise". Viviane Reding îşi va prezenta raportul meircuri, iar colegiul comisarilor urmează să ia, probabil joi, o decizie în legătură cu eventuale acţiuni împotriva Franţei.

Pentru moment, Comisia analizează două posibile proceduri privind încălcarea legislaţiei europene, care ar marca începutul unui proces de durată, la încheierea căruia ar putea fi sesizată Curtea Europeană de Justiţie. Dezbaterea se desfăşoară în principal în jurul celei de-a doua proceduri.

În primul caz, Franţa poate fi acuzată, alături de alte 15 sau 16 ţări membre, pentru transpunerea necorespunzătoare a directivei europene din 2004 privind libera circulaţie a cetăţenilor, iar declanşarea unei astfel de proceduri este foarte probabilă. Franţa este deja pregătită pentru această situaţie, iar preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a afirmat deja că eventualele erori vor fi "desigur, corectate".

Cel de-al doilea aspect se referă la aplicarea discriminatorie de către Franţa a directivei, pentru evacuarea şi repatrierea romilor.

Un colaborator al lui Barroso a afirmat că acesta vrea să aibă la dispoziţie asigurări ferme în legătură cu argumentele juridice ale Comisiei înainte de a declanşa o astfel de procedură.

"Comisia trebuie să se abţină de la orice judecată de valoare pripită", a avertizat premierul francez, Francois Fillon, susţinut de omologul său spaniol, Jose Luis Zapatero, care a apreciat că "ordinea publică trebuie respectată în taberele care nu dispun de condiţii sanitare sau de securitate adecvate".