CRIME la Paris: Trei femei kurde au fost ucise cu câte un glonţ în cap

Corpurile neînsufleţite au fost găsite cu puţin timp înainte de ora 02.00 în acest institut situat pe strada Lafayette în cel de-al X-lea arondisment. "Scena poate sugera că a fost vorba despre o execuţie, dar ancheta va trebui să elucideze circumstanţele exacte ale dramei", a precizat o sursă din cadrul poliţiei, fără alte detalii. 

"Trei femei au fost împuşcate, ucise, fără îndoială executate. Mă aflu aici pentru că este un fapt grav. Acest lucru este inacceptabil", a declarat de la faţa locului ministrul francez de Interne Manuel Valls, exprimându-şi "hotărârea" să "facă lumină asupra acestui act insuportabil", a precizat el.

Brigada criminalistică a poliţiei judiciare pariziene a fost desemnată să se ocupe de anchetă.

Potrivit Federaţiei asociaţiilor kurzilor din Franţa, cele trei victime sunt Fidan Dogan, în vârstă de 32 de ani, preşedinta centrului de informaţii kurd, Sakine Cansiz, prezentată ca "una dintre fondatoarele PKK" (Partidul Muncitorilor din Kurdistan, interzis în Turcia), şi Leyla Soylemez, o "tânără activistă".

Dorothée Schmid, de la Institutul Francez pentru Relaţii Internaţionale (IFRI), susţine că Sakine Cansiz era foarte apropiată de liderul încarcerat al rebelilor kurzi, Abdullah Öcalan, fiind "o transmiţătoare a cuvântului său", spune ea.

Imediat după anunţarea asasinatelor, sute de membri ai comunităţii kurde s-au reunit în faţa imobilului, scandând "Suntem cu toţii PKK!", "Turcia asasină, Hollande (preşedintele francez) complice!" şi agitând steaguri cu efigia lui Abdullah Öcalan.

"Este o adevărată tragedie pentru kurzi", spune Reax Edip Gultekin, în vârstă de 32 de ani, care se află în Franţa de 12 ani. "De mai mulţi ani, ne asasinează. Persoanele ucise sunt refugiate politic. Acest lucru înseamnă că chiar şi într-o ţară ca Franţa nu mai sunt protejaţi", adaugă el.

Strigătele s-au intensificat atunci când cadavrele, introduse în huse de culoarea albastră, au fost evacuate.

Strigătele şi sloganurile au crescut în intensitate când cele trei cadavre, învelite în huse albastre, au fost evacuate. O banderolă proclama, în kurdă, "Ne vom răzbuna".

Mai multe piste sunt luate în considerare, între care o reglare de conturi în cadrul mişcării kurde, legată de negocierile în curs între Ankara şi Abdullah Öcalan, o acţiune a mişcării turceşti de extremă dreapta "Lupii Cenuşii", o crimă atroce, o reglare personală de conturi, a declarat pentru AFP un specialist francez în mişcarea kurdă, sub acoperirea anonimatului.

Potrivit unei declaraţii pentru AFP a lui Leon Edart, un responsabil de la Federaţia asociaţiilor kurzilor, cele trei femei erau singure, miercuri, în sediul centrului de informaţii situat la primul etaj, unde există un cod de acces şi alarmă.

Spre sfârşitul după-amiezii, un membru al comunităţii a încercat în zadar să le contacteze. El a încercat să meargă la faţa locului dar nu avea cheile şi nu a putut intra imediat. Cadavrele au fost descoperite abia în cursul nopţii. 

Două dintre femei au fost ucise de câte un glonţ în ceafă, iar a treia prezenta răni la nivelul abdomenului şi pe frunte, potrivit Federaţiei.

În munţii Qandil, în Kurdistanul irakian, un purtător de cuvânt al PKK, Roz Walat, a declarat pentru AFP că mişcarea sa nu va lua nicio poziţie în legătură cu această crimă, atât timp cât ancheta poliţiei franceze nu se va finaliza.

În Turcia, Partidul pentru Pace şi Democraţie (BDP), cel mai important partid kurd, a cerut clarificări imediate din partea Franţei şi a îndemnat la manifestaţii împotriva acestui "masacru".

Vicepreşedintele Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, rezultat din cadrul mişcării islamiste), aflat la putere, Hüseyin Celik, a declarat că moartea activistelor kurde pare a fi o "reglare de conturi" în cadrul PKK, emiţând ipoteza porivit căreia acest caz ar putea avea legătură cu dialogul angajat recent de către serviciile turceşti de informaţii şi Abdullah Öcalan în vederea dezarmării rebelilor kurzi.

Conflictul kurd s-a soldat cu peste 45.000 de morţi de la începutul insurecţiei PKK în 1984.

În trecut, în numeroase rânduri, justiţia franceză s-a interesat de cazuri care implicau comunitatea kurdă, în special de dosare de finanţare a PKK prin extorsiune de fonduri.

Peste 150.000 de kurzi s-au stabilit în Franţa, dintre care aproape 90% provin din Turcia, potrivit unui studiu realizat în 2006 de către Rusen Werdi, expert la Institutului kurd din Paris.