Cum arată planurile de relansare economică ale Franţei şi Germaniei. Sectoarele ce primesc cei mai mulţi bani

"A fost important pentru noi să facem această prezentare împreună, întrucât Germania şi Franţa lucrează mână în mână de la începutul crizei", a declarat ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, într-o conferinţă de presă, marţi, cu omologul său german Olaf Scholz.

Fondul de redresare şi rezilienţă propus de UE constă în 338 miliarde de euro în subvenţii şi 386 miliarde de euro în împrumuturi cu dobânzi mici către ţările UE. Începerea plăţilor este de aşteptat să aibă loc în această vară, sub rezerva aprobării planurilor naţionale de câtre Comisia Europeană şi Consiliu.

„Când Franţa şi Germania vor, Europa poate”, a spus Le Maire în conferinţa comună.

Franţa, Germania, Italia şi Spania îşi vor prezenta planurile Comisiei miercuri, a spus Le Maire.

Comisia are la dispoziţie două luni pentru a evalua planurile şi pentru a face o propunere de finanţare către Consiliu, care trebuie să aprobe planul cu o majoritate calificată în termen de o lună. Ţările sunt apoi eligibile să primească 13% din resursele alocate, restul fiind deblocate în anual până în 2026, sub rezerva realizării investiţiilor şi reformelor planificate.

Planul francez de redresare se ridică la un total de 100 miliarde euro, 39,4 miliarde euro fiind finanţate din granturi UE, iar restul prin împrumuturi naţionale. Cu toate acestea, Franţa a solicitat subvenţii de 41 de miliarde de euro, mai mult decât alocarea sa comună în temeiul regulamentului.

Planul german se ridică la un total de 28 miliarde de euro, iar guvernul creşte cu 25,6 miliarde euro subvenţiile UE cu fonduri proprii.

Franţa se aşteaptă ca planul său să ducă la o creşterea economică de 4 puncte procentuale în perioada 2020-2025 şi să creeze aproximativ 240.000 de locuri de muncă până în 2022. Germania se aşteaptă ca creşterea PIB-ului său să fie cu 2 puncte procentuale mai mare pe termen lung comparativ cu un scenariu de referinţă, iar pentru ocuparea forţei de muncă să se îmbunătăţească cu jumătate de punct procentual.

Franţa şi Germania intenţionează să cheltuiască 50% şi, respectiv, 40% din fondurile pentru investiţii legate de climă cu mult dincolo de obiectivele de 37% stabilite de UE.

În Franţa, cea mai mare parte a investiţiilor ecologice va fi alocată infrastructurii şi mobilităţii, aproximativ 7 miliarde euro. Sectorul companiilor aeriene va primi aproximativ 1,5 miliarde euro, în timp ce sprijinul pentru sectorul feroviar se ridică la 4 miliarde euro.

În Germania, investiţiile în decarbonizarea transportului şi a mobilităţii electrice se vor ridica la 5,5 miliarde euro, cu alte 3,3 miliarde de euro pentru dezvoltarea tehnologiei hidrogenului.

Ambele ţări investesc, de asemenea, puternic în domeniul digital, cheltuind peste 50% Germania şi 25% Franţa pe proiecte. Cerinţa Comisiei este de a cheltui cel puţin 20% pentru investiţii digitale.

Alte cheltuieli mari includ 7,7 miliarde euro pentru cercetare, sănătate şi coeziune teritorială în Franţa şi 3 miliarde EUR pentru spitale din Germania.

Franţa în planul său a inclus trei reforme cheie: o reformă a sistemului de asigurări pentru şomaj, o lege climatică şi modificări ale regulilor de cheltuieli publice ale ţării.

„Nu introducem reforme în beneficiul Comisiei Europene - introducem reforme în beneficiul cetăţenilor francezi”, a spus Le Maire.