Curtea Supremă din Rusia a respins apelul lui Alexei Navalnîi privind candidatura la alegerile prezidenţiale

Decizia a fost luată la 22 ianuarie, dar instanţa a comunicat-o abia vineri, 26 ianuarie. Liderul opoziţiei din Rusia a epuizat toate posibilităţile de a contesta în instanţă interdicţia de a participa la scrutin.

În luna decembrie a anului trecut, Comisia Electorală Centrală de la Moscova a anunţat că Alexei Navalnîi nu are niciun drept legal să candideze, din cauza unei sentinţe de cinci ani de închisoare cu suspendare într-un dosar privind deturnare de fonduri.

Navalnîi a respins toate acuzaţiile şi a susţinut că decizia este motivată politică. El a făcut un apel pentru boicotarea alegerilor prezidenţiale din 18 martie, iar susţinătorii opoziţiei au planificat proteste în toată ţară în cursul zilei de duminică, 28 ianuarie.

Echipa de campanie a lui Alexei Navalnîi a precizat că mai mulţi membri au fost reţinuţi recent în patru oraşe din Rusia. "Protestele noastre au devenit un adevărat coşmar pentru Kremlin", a anunţat organizaţia pe Twitter.

Autorităţile din Moscova au subliniat că nu au aprobat nicio demonstraţie în capitala rusă, ameninţând cu intervenţia poliţiei şi cu o acţiune în instanţă împotriva lui Alexei Navalnîi.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au criticat condamnarea lui Alexei Navalnîi la închisoare, considerând că este motivată politic, iar Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că sentinţa din 2014 privind fraude comise de către Navalnîi a fost "arbitrară şi vădit nejustificată".

Rusia va organiza alegeri prezidenţiale la 18 martie 2018. Vladimir Putin - preşedinte în perioadele 2000-2008 şi 2012-2018 - a anunţat că va candida ca independent, având o rată de încredere de aproximativ 80% în sondajele publice.

Citeşte şi: Emmanuel Macron cere noi sancţiuni din partea UE împotriva Venezuelei, după interzicerea opoziţiei la alegerile prezidenţiale

Citeşte şi: Rusia refuză să aplice sancţiuni decise de Statele Unite, inclusiv asupra Coreei de Nord

Citeşte şi: Ţări est-europene cer UE să acţioneze "strict în limita competenţelor" şi să respecte deciziile naţionale/ Bruxellesul vrea condiţionarea accesului la fonduri de situaţia statului de drept, iniţiativă ce ar viza inclusiv România