Cutia neagră „era în pană de la 9 ianuarie, cu patru zile înainte de naufragiu”. Experţii care lucrează la reconstituirea evenimenmtelor din noaptea de 13 spre 14 ianuarie nu au putut analiza tot ceea ce s-a întâmplat pe pachebot între momentul lovirii de o rocă, pe 13 ianuarie, cu puţin înainte de ora locală 22.00 (23.00, ora României), şi încheierea evacuării navei, pe 14 ianuarie, în zori, scrie Corriere della Sera marţi.
Analizele lor se opresc pe data de 13 ianuarie, la ora locală 23.36 (0.36, ora României), moment la care sunt înregistrate ultimele date pe calculatorul de bord. Însă, calculatorul, spre deosebire de o cutie neagră, este un instrument „accesibil”, impunând să se verifice dacă datele nu au fost „modificate” în vreun fel, scrie cotidianul.
Publicaţia aminteşte că reglementările maritime interzic navigarea navelor care nu au toate instrumentele funcţionale. Potrivit ziarului, compania proprietară a navei Costa Concordia, intenţiona să repare cutia neagră abia pe 14 ianuarie, în cadrul unei escale la Savona (Liguria, nord-vest).
Corriere della Sera dezvăluie şi alte probleme de la bordul pachebotului în momentul accidentului, afirmând că uşile etanşe erau deschise, deşi trebuia să fie închise.
Aceste uşi pot rămâne deschise, pentru a facilita circulaţia personalului în interiorul navei, cu condiţia să existe o autorizare în acest sens din partea căpităniei unui port. Se pare că nava nu deţinea o asemenea autorizaţie, chiar dacă ar fi solicitat-o.
Ziarul mai scrie că pachebotul nu dispunea de „hărţi maritime aprobate”.
Costa Concordia transporta 4.229 de persoane, dintre care 3.200 de turişti de aproximativ 60 de naţionalităţi, plus un echipaj de aproximativ 1.000 de membri, atunci când s-a lovit de o rocă, lângă Insula Giglio, în arhipelagul toscan, naufragiu soldat cu 32 de morţi.