Discriminarea romilor, o problemă care persistă în România

Remarcând drumul noroios care duce către "cartierul" romilor din Roman, format din "clădiri aliniate la ieşirea din oraş", cotidianul francez descrie situaţia precară a celor aproximativ 100 de familii de romi, mutate din centrul oraşului în localurile unei foste ferme, unde nu beneficiază de apă curentă şi electricitate.

"Aceste familii locuiau în centrul oraşului, în locuinţe sociale. Primarul a decretat imobilele lor insalubre - ceea ce era adevărat - şi i-a evacuat, promiţându-le ferme reabilitate. El a evaluat costurile la 20.000 de euro de casă", a declarat Mircea Toma, preşedintele organizaţiei neguvernamentale Active Watch, care luptă împotriva discriminării.

În interior, pereţii au fost zugrăviţi în turcoaz, galben intens sau verde, fiind decoraţi cu imagini pioase şi ghirlande de Crăciun deteriorate. În camerele de 12 metri pătraţi locuiesc între cinci şi zece persoane, adaugă France Soir, precizând că oraşul Roman nu este singurul exemplu de acest tip.

Astfel, la Dărmăneşti, o comună din Transilvania, unde romii şi românii trăiau unii alături de ceilalţi, în urma inundaţiilor care au afectat zona românii au fost mutaţi pe un deal, iar romii "puţin mai departe".

"De la căderea comunismului, au fost puse în aplicare numeroase strategii pentru integrarea romilor, majoritatea sortite eşecului din cauza lipsei de voinţă politică reală şi alternanţelor la guvernare", precizează cotidianul francez. Însă, odată cu primirea primilor bani de la UE, politicile de integrare a romilor "au revenit la viaţă". "Au lansat proiecte absurde, în timp ce majoritatea romilor nu era nici măcar recenzată. Cei mai mulţi nu au acte, nici chiar certificate de naştere", susţine Ciprian Necula, care se ocupă de proiectul Casa Romilor.