Donald Trump amână mutarea ambasadei SUA din Tel Aviv în Ierusalim; Israelul exprimă "dezamăgire"

"Chiar dacă preşedintele Donald J. Trump a amânat mutarea ambasadei din Tel Aviv la Ierusalim, nimeni nu trebuie să considere că acesta ar fi vreun pas înapoi din punctul de vedere al susţinerii puternice acordate Israelului şi alianţei SUA-Israel. Preşedintele Trump a luat această decizie pentru a maximiza şansele de a negocia cu succes un acord de pace între Israel şi palestinieni, îndeplinind obligaţia solemnă de a apăra interesele de securitate ale Americii. Dar, aşa cum a spus în mod repetat că are intenţia de a muta ambasada, problema nu este dacă această măsură se va produce, ci când", a comunicat joi Casa Albă, potrivit agenţiei Associated Press.

Însă premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a exprimat "dezamăgire" în legătură cu decizia lui Donald Trump.

"Poziţia clară a Israelului este că ambasada SUA, la fel ca toate ambasadele ţărilor cu care avem relaţii diplomatice, ar trebui să fie în Ierusalim, capitala noastră eternă. Menţinerea ambasadelor în afara capitalei îndepărtează perspectivele păcii prin alimentarea fanteziei palestiniene că poporul evreu şi statul evreu nu au nicio legătură cu Ierusalimul. Chiar dacă Israelul este dezamăgit că ambasada nu va fi mutată acum, apreciem exprimarea de către preşedintele Trump a prieteniei faţă de Israel şi angajamentul de a muta ambasada în viitor", a reacţionat Netanyahu, citat de site-ul Ynetnews.com.

Israelul consideră oraşul Ierusalim drept capitala sa "unică şi indivizibilă", dar partea de est a oraşului este revendicată de Autoritatea Palestiniană, care speră să obţină un acord pentru crearea unui stat palestinian cu capitala în Ierusalimul de Est. Toate ambasadele ţărilor în Israel sunt în Tel Aviv.

Autoritatea Palestiniană a salutat decizia lui Donald Trump, considerând-o un "pas pozitiv" care evidenţiază seriozitatea Statelor Unite în sensul relansării procesului de pace. Hotărârea Administraţiei de la Washington a fost salutată şi de Guvernul Iordaniei.

La începutul lunii mai, Benjamin Netanyahu s-a declarat îngrijorat de interesul din ce în ce mai ridicat al lui Donald Trump pentru conflictul israelo-palestinian şi de dorinţa liderului de la Casa Albă de a ajunge la un acord cu orice preţ, au declarat miniştri israelieni, sub protecţia anonimatului, pentru site-ul Ynetnews.com. Preocupările lui Benjamin Netanyahu sunt generate de faptul că, spre deosebire de situaţia politică din perioada Administraţiei Barack Obama, Israelul nu poate exercita influenţă pentru a bloca iniţiativa lui Donald Trump în Congresul SUA. Atât congresmenii republicani, cât şi cei democraţi probabil ar susţine orice plan de pace. Potrivit oficialilor guvernamentali israelieni, Benjamin Netanyahu va coopera cu Donald Trump în iniţiativa de pace, dar va încerca să profite cât mai mult de spaţiul de manevră, mizând pe atitudinea intransigentă exprimată de Mahmud Abbas, preşedintele Autorităţii Palestiniene, în sesiunile precedente de negocieri.

Donald Trump, preşedintele SUA, a exprimat intenţia relansării rapide a procesului de pace israelo-palestinian, în timp ce Mahmud Abbas, liderul Autorităţii Palestiniene, a cerut, la Casa Albă, încetarea "ocupaţiei", pledând pentru coexistenţa a două state, palestinian şi israelian. Donald Trump l-a primit pe 3 mai, la Casa Albă, pe Mahmud Abbas, aceasta fiind prima întâlnire oficială a celor doi lideri. Donald Trump a cerut relansarea negocierilor de pace între Israel şi palestinieni şi semnarea unui acord, fără însă a oferi detalii despre modul în care se poate ajunge la soluţionarea conflictului.

"Sincer, nu cred că este ceva atât de dificil aşa cum au crezut oamenii ani întregi. Avem nevoie de voinţa ambelor părţi. Credem că Israelul vrea acest lucru, credem că Mahmud Abbas vrea, dacă vreţi amândoi vom ajunge la un acord. Vom face acest lucru, sunt şanse foarte mari", a afirmat Donald Trump, citat de site-ul cotidianului israelian Haaretz. "Am discutat cu Benjamin Netanyahu şi cu mulţi lideri israelieni, vom iniţia un proces care sperăm să conducă la pace; am auzit mereu că cel mai dificil acord ar fi cel între israelieni şi palestinieni; să demonstrăm contrariul", a adăugat Donald Trump. La rândul său, Mahmud Abbas a evidenţiat angajamentul pentru ajungerea la un acord de pace bazat pe înfiinţarea unui stat palestinian care să coexiste cu Israelul conform frontierelor din anul 1967. "Noi suntem deschişi noilor oportunităţi pentru pace. A venit vremea ca Israelul să înceteze ocupaţia", a afirmat Mahmud Abbas.

În februarie, Donald Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu Benjamin Netanyahu. Cu acea ocazie, preşedintele american a evidenţiat relaţia specială a Statelor Unite cu Israelul, promiţând acţiuni pentru soluţionarea conflictului israelo-palestinian şi îndemnându-l pe premierul israelian să limiteze activităţile de colonizare în Cisiordania. "Statele Unite şi Israelul au o relaţie de nedespărţit. Statele Unite vor încuraja pacea şi un acord de pace major. Însă părţile implicate trebuie să negocieze direct un astfel de acord", a adăugat Donald Trump, notând că Israelul se confruntă cu grave provocări de securitate şi reiterând că acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul este "unul dintre cele mai proaste". În acelaşi timp, Donald Trump l-a îndemnat pe Benjamin Netanyahu să limiteze activităţile de colonizare în Cisiordania. "Aş vrea să văd limitarea puţin a colonizării", a subliniat liderul de la Casa Albă. Întrebat dacă preferă soluţia coexistenţei a două state, israelian şi palestinian, sau dacă are în vedere alte opţiuni, Trump a răspuns atunci: "Sunt mulţumit cu cea care le place lor cel mai mult".

În aprilie, Rusia a exprimat preocupare pentru stagnarea procesului de pace israelo-palestinian, reiterând susţinerea pentru soluţia coexistenţei a două state, anunţând recunoaşterea Ierusalimului de Vest capitală a Israelului şi propunând Ierusalimul de Est drept capitală a viitorului stat palestinian.

Citeşte şi: Nivelul păcii s-a îmbunătăţit uşor, dar riscurile teroriste s-au accentuat - studiu

Citeşte şi: Politicianul eurosceptic Nigel Farage, vizat în ancheta din SUA privind contacte cu Rusia - The Guardian