După victoria istorică a Laburiştilor, Starmer spune că va schimba Marea Britanie. Dar cine va plăti pentru asta? Problemele moştenite şi constrângerile bugetare uriaşe ar putea însemna o alegere între impozite mai mari sau reduceri de cheltuieli

La fel ca multe ţări occidentale, Marea Britanie suferă de pe urma pandemiei şi a războiului din Ucraina, care au afectat economia, au crescut preţurile la energie şi au afectat finanţele publice. Ca răspuns, guvernul conservator care a plecat a stimulat cheltuielile publice, majorând impozitele la cel mai ridicat nivel din perioada postbelică şi ridicând datoria la cel mai ridicat nivel din ultimele şase decenii, potrivit Institutului pentru Studii Fiscale, un grup de reflecţie cu sediul la Londra, potrivit ZF.

Pentru Keir Starmer, noul prim-ministru, aceasta reprezintă o problemă. Starmer şi-a petrecut ultimii doi ani străbătând Marea Britanie, promiţând alegătorilor că va relansa economia, va consolida infrastructura îmbătrânită a ţării şi va repara un serviciu de sănătate de stat copleşit, care se luptă cu un număr de milioane de persoane care aşteaptă să fie consultate de medici.

Vineri, în primul său discurs în calitate de prim-ministru, Starmer şi-a reafirmat viziunea ambiţioasă.

"Nu aveţi nicio îndoială că vom reconstrui Marea Britanie, cu bogăţie creată în fiecare comunitate, [serviciul nostru de sănătate] din nou pe picioarele sale în faţa viitorului, frontiere sigure, străzi mai sigure", a spus el. "Şi, cărămidă cu cărămidă, vom reconstrui infrastructura oportunităţii, şcolile şi colegiile de clasă mondială, locuinţele la preţuri accesibile care ştiu că sunt ingredientele speranţei pentru oamenii muncii".

A face toate acestea fără o creştere mai rapidă sau noi iniţiative de cheltuieli va fi o provocare, în special pentru un partid care s-a bazat adesea pe cheltuielile publice pentru a obţine rezultate pentru alegători, spun analiştii.

Starmer a primit "cea mai putredă moştenire economică din istoria postbelică a Marii Britanii", spune Mujtaba Rahman, şeful pentru Europa al firmei de consultanţă în risc politic Eurasia Group. "Va deveni o adevărată provocare pentru el".

Datoria Marii Britanii a crescut sub guvernele conservatoare şi laburiste anterioare. Aceasta reprezintă în prezent 101% din produsul intern brut, faţă de o medie de puţin sub 40% pentru perioada 1980-2008.

Iar solicitările asupra finanţelor publice ale Marii Britanii nu vor face decât să crească: O populaţie îmbătrânită necesită mai multă asistenţă medicală. Regatul Unit este, de asemenea, presat să cheltuiască mai mult pentru apărare, ca răspuns la agresiunea Rusiei, şi pentru o tranziţie de la combustibilii fosili. Cu o creştere economică slabă şi preţuri ridicate la energie, este "un amestec toxic pentru finanţele publice", a declarat IFS într-un studiu din iunie.

Aceasta înseamnă că guvernul Starmer va trebui să reducă serviciile publice cu zeci de miliarde pe an, cu excepţia cazului în care doreşte să crească în continuare impozitele sau datoria, măsuri care ar putea speria pieţele financiare. "Vor trebui luate decizii uriaşe cu privire la dimensiunea şi forma statului", a declarat IFS.

Regatul Unit trebuie să fie atent la nivelul datoriei sale. În urmă cu doar doi ani, prim-ministrul de atunci, Liz Truss, a provocat o criză a lirei sterline prin prezentarea unor reduceri de taxe care puneau în pericol finanţele publice. Reacţia pieţei a fost rapidă, iar Truss a dispărut în câteva săptămâni.

Starmer a încercat să gestioneze aşteptările cu privire la ceea ce guvernul său poate realiza pe termen scurt. "Ne dorim o schimbare. Vrem să oferim speranţă. Dar încercăm, de asemenea, să fim realişti şi oneşti cu privire la moştenirea cu care vine acest guvern", a declarat vineri la BBC Pat McFadden, un consilier de top al lui Starmer.

Starmer, care încearcă să scape de imaginea Partidului Laburist de partid care impozitează şi cheltuieşte prea mult, a oferit doar creşteri de taxe specifice pentru a repara serviciile publice ale naţiunii şi se angajează să ţină sub control datoria publică. El şi Rachel Reeves, noua şefă a Trezoreriei, spun că vor construi mai multe case, vor reduce imigraţia, vor finanţa noi infrastructuri de energie verde şi vor face mai uşor pentru oameni să obţină programări în sistemul de sănătate.