Financial Times: "Europa a rămas în urma Americii, iar decalajul se accentuează"

"Războiul din Ucraina a reactivat alianţa transatlantică, dar relaţia dintre SUA şi aliaţii europeni este din ce în ce mai dezechilibrată. Economia SUA este acum considerabil mai bogată şi mai dinamică decât cea a Uniunii Europene sau a Marii Britanii, iar decalajul creşte. Acest lucru va avea impact mult peste standardele de trai relative. Dependenţa Europei de SUA în materie de tehnologie, energie, capital şi protecţie militară subminează constant orice aspiraţii ar avea Uniunea Europeană pentru «autonomie strategică»", observă editorialistul Gideon Rachman într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul "Europa a rămas în urma Americii, iar decalajul se accentuează / De la tehnologie la energie, la pieţe de capital şi la universităţi, Uniunea Europeană nu poate concura cu SUA".

În 2008, economiile UE şi SUA aveau aproximativ aceeaşi mărime. Dar, de la criza financiară mondială, performanţele economice au început să se distanţeze dramatic. Jeremy Shapiro şi Jana Puglierin, de la Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR), au evidenţiat următorul lucru: "În 2008, economia UE era oarecum mai mare decât a Americii: 16.200 de miliarde de dolari, faţă de 14.700 de miliarde de dolari. Până în 2022, economia SUA crescuse până la 25.000 de miliarde de dolari, iar UE şi Marea Britanie aveau împreună o amploare de 19.800 de miliarde de dolari. Iar, acum, economia Americii este mai mare cu aproape o treime. Este cu peste 50% mai mare decât a Uniunii Europene fără Marea Britanie".

"Datele agregate sunt şocante. Percepute distinct, generează imaginea unei Europe rămase în urmă, sector după sector", subliniază editorialistul FT Gideon Rachman.

Peisajul tehnologic european este dominat de companii americane precum Amazon, Microsoft şi Apple. Principalele şapte firme de tehnologie din lume, din punctul de vedere al capitalizării, sunt toate americane. În topul 20 sunt doar două companii europene, ASML şi SAP. China şi-a dezvoltat propriii giganţi tehnologici, dar grupurile europene performante sunt achiziţionate frecvent de companii americane. Skype a fost cumpărată de Microsoft în 2011, DeepMind a fost achiziţionată de Google în 2014, iar dezvoltarea inteligenţei artificiale va fi, probabil, dominată de firme americane şi chineze.

Universităţile de prim rang care alimentează sectorul companiilor tehnologice start-up din SUA lipsesc în Uniunea Europeană. Clasamentele Shanghai şi THE cu principalele universităţi din lume au doar câte o universitate UE în topul 30. Marea Britanie este mai bine la acest capitol, datorită universităţilor Cambridge, Oxford şi Colegiul Imperial Londra.

În 1990, Europa producea 44% din semiconductorii fabricaţi pe plan mondial, dar acum ponderea este de 9%, faţă de 12% pentru SUA. Atât SUA, cât şi UE încearcă să modifice această situaţie prin politici industriale ambiţioase care să furnizeze finanţare publică şi stimulente pentru producătorii de semiconductori şi de maşini electrice. Dar statutul dolarului de monedă de rezervă la nivel mondial le oferă americanilor capacitatea de finanţare a ambiţiilor fără a crea incertitudini pe pieţe. Uniunea Europeană are un buget mai redus şi abia a început să emită obligaţiuni pentru asumarea în comun a datoriilor.

Spre deosebire de Europa, Statele Unite dispun de multe resurse energetice ieftine. Revoluţia tehnologiilor de şist a transformat Statele Unite în cel mai mare producător de petrol şi gaze. Între timp, preţurile la energie în Europa au crescut semnificativ. Războiul din Ucraina şi pierderea gazului rusesc ieftin înseamnă că industria europeană plăteşte de obicei preţuri de trei-patru ori mai mari pentru energie decât competitorii americani. Iar managerii europeni pesimişti afirmă că această situaţie conduce deja la închiderea de fabrici în Europa.

În Marea Britanie, unele persoane ar fi tentate să perceapă actuala situaţie ca fiind o dovadă că Brexitul a fost o manevră bună. Dar, în afara pieţei unice europene, Marea Britanie suferă de o versiune exagerată a problemelor din UE. Iar industria britanică rămâne în urmă.

"Dar oare chiar nu există domenii în care Europa să fie lider mondial? Unele voci indică în mod mândru faptul că dimensiunea pieţei unice a UE înseamnă că firmele din întreaga lume au trebuit să adopte reglementări europene - aşa-numitul «efect Bruxelles». Dar, în mod evident, ar fi mai bine să conducă în lume la generarea de avuţie, nu prin crearea de reglementări. Europa are performanţe superioare în industriile din domeniul stilului de viaţă. Iar aproape două-treimi din deplasările turistice sunt în Europa. Industria produselor de lux este dominată de companii europene. Fotbalul, cel mai popular sport din lume, este dominat de echipe europene, deşi multe dintre cele mai mari cluburi sunt deţinute acum de investitori din Orientul Mijlociu, americani sau asiatici. Dominaţia Europei în industriile stilului de viaţă evidenţiază faptul că viaţa pe bătrânul continent încă este atractivă pentru mulţi. Dar poate că acest lucru este parte a problemei. Fără un sentiment de percepere mai clară a ameninţării, Europa ar putea să nu aibă niciodată voinţa de inversare a declinului inevitabil al puterii, influenţei şi avuţiei", concluzionează editorialistul FT Gideon Rachman.