Financial Times: Românii, obosiţi de eforturile anticorupţie şi cu gândul la portofelele lor, gata să îi readucă la putere pe unii suspecţi DNA

O serie de cazuri care au ajuns în atenţia DNA au contribuit la prăbuşirea Guvernului PSD de centru-stânga anul trecut şi la înlocuirea sa de o Administraţie de tehnocraţi. Victor Ponta, liderul partudului şi fost premier, a fost acuzat de fals intelectual, spălare de bani şi evaziune fiscală.

"Bineînţeles, urmăririle penale trebuie să continue", a spus Camelia, un cumpărător care vizita centre comerciale din Bucureşti. "Dar, în acelaşi timp, am nevoie de o mărire de salariu, trebuie să plătesc facturi", a adăugat ea, ridicând sacoşele cu cumpărături.

Mulţi votanţi sunt obosiţi de parada televizată fără sfârşit a politicienilor înăuntrul şi în afara sălilor de judecată din ţară, mai scrie publicaţia. Criticii DNA sugerează că efortul depus împotriva corupţiei a devenit prea violent şi că acesta serveşte în secret intereselor străine.

"Există o oboseală legată de eforturile anticorupţie", a spus Radu Magdin, directorul companiei de consultanţă politică Smartlink. "Acestea nu mai reprezintă prioritatea - trebuie să te concentrezi pe oferirea de locuri de muncă, salarii şi pensii. În cele din urmă, oamenii vor să ştie ce avantaje au ei", a mai spus el.

PSD a promis să reducă impozitul unic pe venit de la 16 la 10 la sută şi să elimine în totalitate salariile mici din grila de taxare.

"Românii ar trebui să voteze pentru propriile interese şi nu pentru interesele din afara ţării", a spus Liviu Dragnea, liderul PSD care promite o creştere a investiţiilor de 89,4 miliarde de lei până în 2021 şi reduceri de taxe. Dragnea a primit în aprilie o sentinţă de doi ani cu suspendare pentru fraudă electorală dar a promis că nu va interveni în munca DNA.

"Lupta anticoruţie este esenţială, bineînţeles", a spus el.

Un sondaj Avangarde arată că susţinerea publică pentru PSD este de 40 la sută, indicând o posibilă întoarcere la putere a acestui partid într-o coaliţie alături de ALDE.

Călin Popescu-Tariceanu, fost premier şi lider ALDE, a fost acuzat, de asemenea, în iulie de DNA. Procurorii susţin că acesta a minţit legat de ce ştia despre schema Băneasa şi legat de relaţia cu suspecţii-cheie. Tăriceanu a respins acuzaţiile.

Nici Tăriceanu şi nici Dragnea nu spun pe cine intenţionează să propună ca premier, deşi s-au exclus pe ei. Preşedintele Klaus Iohannis, care trebuie să îl numească pe liderul următorului Guvern, a spus că politicienii condamnaţi sau anchetaţi nu ar trebui numiţi.

În cazul în care, după cum prezic sondajele, cele două partide vor putea forma o majoritate parlamentară, acest lucru ar reprezenta o critică populară la adresa campionilor anticorupţie din România, comentază Financial Times. Mai mult, procurorii DNA se tem de o reînoire a tentativelor legislative de a proteja parlamentarii de anchete.

"Sunt îngrijorată", a declarat pentru Financial Times, Laura Kovesi. "Atacurile asupra DNA au depăşit în ultima vreme orice imaginaţie. Sunt multe persoane care îşi păstrează funcţiile politice înalte, deşi au fost puse sub acuzare sau condamnate", a mai spus ea.